Umberto Eco - Limitele interpretarii

108 MUNCA INTERPRETARII
E foarte posibil ca Autorul Liminar s[ fi fost obsedat de sunetul
plicut al numelui iubit. E deci rezonabil ca lectorul sd aibd dreptul
si se bucure de toate efectele de ecou pe care textul ca text i \e
furnizeazb,. insi in momentul acesta actul lecturii devine o zorre
palustri in care interpretarea qi utilizarea se contopesc una intr-alta
inextricabil. Criteriul de economie devine cAt se poate de slab.
lntrucAt cred cd un poet poate fi obsed.at de un nume, dincolo de
intenliile sale, m-am dus sd-l recitesc pe Petrarca, Ei nu-i nevoie sa
ppun ce am g[sit in poeziile lui multe pseudo-anagrame pentru Lauro.
Insd pentru c[ sunt si un semiotician foarte sceptic, am f[cut ceva
gi mai reprobabil. M-am apucat si am c[utat Siluia la Petrarca si
Laura la Leopardi. $i am oblinut niste rezultate interesante, chiar
daci - admit - mai putin convingdtoare cantitativ.
Cred c[ Siluict ca poezie mizeaz1 pe acele 6 litere cu o evidenta
irefutabil[, dar mai stiu ci alfabetul italian are numai 21 de litere
qi cd sunt multe probabilitili si gdseqti pseudo-anagrame la Siluia
chiar Ei in textul Constituliei italiene. Este economic s5. binuieqti
cd Leopardi era obsedat de sunetul numelui Silviei, in schimb e mai
putin economic sd faci ce a fdcut cu ani in urm5" un student al meu,
care a examinat toate poeziile lui Leopardi, in c[utarea unor acrostihuri
neplauzibile ale cuvAntului malinconia lmelancoliel. Nu-i
imposibil si le gdsegti, admilAnd cd decidem cd literele ce formeazS.
acrostihul nu trebuie si fie primele din fiecare vers (sau inceput de
vers, cum e imposibil de negat cd se intAmpld in Hypnerotomachia
Poliphili) Ei ci pot fi gdsite sirind de colo-colo prin text. Dar aceastd
,,lectur[ gen l5custd" nu explici de ce Leopardi trebuia si adopte
criteriile unui autor helenistic, sau medieval-timpuriu, sau baroc-tArziu,
cAnd toati poezia lui spune la orice vers, Iiteral si splendid, cAt
era de melancolic. Consider neeconomic sS credem ci el iEi pierdea
timpul (prelios, datd fiind starea lui de sindtate) s5"-si presare poeziile
cu mesaje secrete, cAnd era atAt de ocupat poeticeste sd-si spun5.
clar starea sufleteascS. prin cu totul alte mijloace lingvistice si stilistice.
Nu afirm aici cd n-ar fi rodnic sd c[utdm mesaje ascunse intr-o
operd poetic5: spun doar ci, in timp ce e profitabil s-o faci la De
laudibus sanctae crucis a lui Rabano Mauro, e fdrd rost in cazul lui
Leopardi. De ce? Pentru cd Enciclopedia Romanticd, dupd cAte Etim,
nu lua in seami acrostihul ca artifrciu poetic.
:
3.1.4. Autorul si interprelii sii. Un test in corpore uili
Exist[ totuEi cazuri in care autorul e incd in viald, criticii Ei-au dat
interpretSrile lor la textul lui qi poate cd-i interesant s[-l intrebdm
pe autor cat anume qi pAnd la ce punct era eI conqtient ca persoani