Umberto Eco - Limitele interpretarii

126 MUNCA INTERPRETARII
sau mai multe interpretdri nu e un fapt; e o opinie, o atitudine de
propunere, o credinli, o speran![, un auspiciu, o dorin!6. Iar conlinuturile
atitudinilor gi tezelor referitoare la un obiect (obiectul artistic)
sunt luate in disculie tocmai pornind de la o conjecturd in ce
priveqte natura acelui obiect. Ele nu falsifrcd conjectura mai mult
decdt aceasta le-ar falsifica pe ele, pentru ci este vorba nu de un
conflict intre o conjecturd qi un fapt, ci intre doud conjecturi.
$i, inainte s[ trecem la altceva, s[ Iichidim repede un alt idolum
fori al lui Nanni: el critici noliunea^peirceand de abduclie gi ii
substituie termenul magic ,,conjecturi". Insi textele sunt texte: abducipoteza
qi conjectura sunt la Peirce acelagi lucru, gi sunt astfel
!ia,
mai mult sau mai pulin in sensul in care conjectura inseamni o
ipotezd teoreticd, potrivit lui Popper.
6. Ajungem acum la paralogismul fundamental, caz tipic de idolum
theatri, datorat prestigiului pe care un umanist crede ci-l dobdndeEte
folosind in chip terorist citate din oameni de Etiin!6. Md refer
la felul clurr, vzeazd Nanni de Karl Popper (care, intre altele, in
discursul siu se mascheazd din cdnd in cAnd in Kuhn, marele sdu
duqman, Ei uneori chiar in Feyerabend: de fapt, Nanni e un feyerabendian
care se crede popperian, ceea ce e mai periculos decAt un
popperian care s-ar crede feyerabendian).
Nanni imprumuti de la Popper o teorie a cercetirii Etiinlifice qi
o foloseste ca qi cum ar fi o teorie qtiinlific5. Logica descoperirii
gtiinlifice este un discurs filozofic ce introduce niqte cerinle cdrora
o teorie qtiinlifici trebuie si li se supuni ca si fie stiinlifici (de
exemplu, criteriul de falsificare, interdiclia de a efectua niEte ajustlri
ad-hoc, respectarea enunlurilor observative etc.), dar pune in joc
niEte concepte metateoretice pe care nici o teorie qtiinlifrcd nu le
poate verifica. De exemplu, ins[gi noliunea de enun! observalional,
care, intre altele, e defrnit ca atare numai in baza ipotezei teoretice
ce-i ftxeaz{ criteriile de pertinen![; noliunea de ipotezd, noliunea
de deduclie, ideea de lume tert5, ideea de verosimilitate a teoriilor,
insdgi ideea de lege bazatd pe constanla fenomenelor, deoarece intr-o
lume guvernatd de intAmplitorul absolut si in care nu conteazi nici
mdcar principiul de identitate nu poli enunla azi teorii ca sd le supui
la probi mAine. Conceptul metateoretic de teorie nu e falsificabil:
cum poate fr falsificat conceptul de teorie?
De aceea, propunerile mele nu au statutul unei teorii gtiinlifice;
cel mult, au statutul unei teorii epistemologice ca aceea a lui Popper.
Nanni trateazi. un discurs cu bazi filozoftcit de parcd ar fi o teorie
Etiinlifica.
7. Dintre amintilii idola fori ai lui Nanni unul trebuie ldmurit
imediat. Nanni :utilizeazd pe larg conceptul de pertinenli aI lui Prieto,