Umberto Eco - Limitele interpretarii

10 INTRODUCERE
lectura lui Finnegans Wake ne poate ajuta si punem la indoiali
pAnd qi sensul obiqnuit din exemplul lui Wilkins. insd nu putem
ignora punctul de vedere al Sclavului care a dat mdrturie primul
despre miracolul Textelor qi al Interpretdrii lor.
Studiile cuprinse in cartea de fa!6 au fost scrise in cea de-a doua
jumitate a deceniului al noudlea. Deoarece toate se centreazd pe
acelagi subiect, chiar dacd din puncte de vedere diferite, au fost
reamalgamate intr-o oarecare mdsurd Ei supuse unor ajust[ri, unor
tiieturi sau addugiri, pentru a evita repet[rile excesive Ei a permite
trimiteri de la unele la altelel.
in prima secliune, problema interpretirii este conturatd aqa cum
s-a pus ea in ultimele decenii in domeniul studiilor literare.
Un comentariu aparte cere cea de-a doua secliune, pentru cd
focalizeazd o preocupare ce m-a insolit permanent in decursul deceniului
trecut. La prima vedere ea trateaz[. despre chestiuni istorice,
Ei cineva s-ar putea intreba care este legdtura ei cu temele din
celelalte studii. In anul academic 1986-1987 linusem, la Institutul
de discipline ale comunicirii al Universit[fii din Bologna, un curs
monografic despre semioza hermeticd'z, adic6 despre acea practici
interpretativi a lumii gi a textelor bazatd pe identificarea raporturilor
de simpatie ce leagd reciproc micro- si macrocosmosul. Pentru
a putea nutri credinla ch asemhnitorul aclioneazi simpatetic asupra
asemdnitorului trebuie ca o metafizici qi o fizic[ a simpatiei universale
s[ se sprijine pe o semioticd (explicitd sau implicitb) a similitudinii.
De o paradigmd a asemindrii s-a ocupat gi Michel Foucault in
Les mots et les choses, insd atenlia lui era indreptatd mai ales asupra
acelui moment de trecere in care paradigma asemdnSrii, intre
Renaqtere Ei secolul al XVII-lea, se contopeEte cu paradigmele proprii
qtiinlei moderne. Ipoteza mea era istoriceEte mai cuprinzdtoare Ei
tindea sd pun6 in lumindL un criteriu de interpretare ciruia ii indicam
2.
1. Edilia italiand de fa!5 este parlial diferitd de edilia americand (The limits of
interpretation, Indiana University Press) care apare aproape concomitent cu ea;
in acea edilie am addugat unele scrieri care in Italia au apdrut deja in Sugll
specchilDespre ogtinzi), iar in cea de fali alte studii, ce nu au mai fost publicate'in
Italia. Alte diferenle mai mici, din cadrul frecdrui studiu in parte, se
datoreaz| grijii de a face mai bine inleleasd o chestiune sau alta in niqte medii
culturale ce diferd intre ele si au cadre de referinld diferite. In orice caz, aborddrile
de bazi din ambele edilii sunt aceleagi.
Materialele cursului existd numai in formd dactilografratd gi in fotocopie, sub
titlul Aspecte ale sem.iozei hermetice, Universitd degli Studi di Bologna, Catedra
de semioticd, 1986-1987.