Umberto Eco - Limitele interpretarii

180 MUNCA INTERPRETARII
Punem la indoial[ autenticitatea acceptat[ pe plan social a unui
obiect atunci cAnd o probd contrarie vine si tulbure credinlele noastre
stabilite. Altfel, ar trebui examinatd Gioconda ori de cAte ori ne
ducem la Luvru, pentru cil fdrb, o verificare de autenticitate n-ar
exista nici o dovada cil Gioconda vb.zut6 astilzi este indiscutabil
identicd cu cea vdztth siptimAna trecuti.
Dar o veriflcare d"e acest gen ar fi necesari pentru orice judecatdL
de identitate. De fapt, nu existi nici o garanlie ontologicd pentru
faptul c5 Paolo pe care-l intdlnesc azi este acelaqi cu cel pe care
l-am intdlnit ieri, pentru c6 Paolo suferl schimbiri fizice (biologice),
mult mai mult decat o pictura sau o statuie. De altfel, Paolo ar
putea s5 se travesteasci intenlionat cu scopul de a trece drept Pietro.
TotuEi, pentru a-i putea recunoaqte in fiecare zi pe Paolo, pe
pdrinlii, solii, soqiile qi {iii noEtri (ca Ei pentru a hot[ri ci T\rrnul
-nirr"t'p" care-l vedem astilzi e acelaqi cu cel pe care l-am v6zut anul
trecutl, ne incredem in niEte procedee instinctive bazate in principiu
pe acordul social. Acestea se dovedesc demne de crezare pentru cd,
iolosindu-le, specia noastrd a reugit si supravieluiascd timp de milioane
de ani, iar aceastd prob[, bazatd pe adaptarea Ia mediu, ne
ajunge. Nu punem niciodatd la indoiala aceste procedee pentru c5
sL inlampla foarte rar ca o fiinll omeneasci sau un edificiu si fie
contraficute (rarele exceplii de la reguld sunt o materie interesanti
rloar pentru povestiri poliliste sau qtiinlifico-fantastice). Ilar, in principin,
Paolo nu e mai greu cie contraficut decdt Gtoconrio; ciimpoirivi,
e mai uEor sd travesteqti cu succes o persoan[ decat sd copiezi cu
succes un tablou.
obiectele, documentele, bancnotele gi operele de art[ sunt cclntraficute
frecvent, nu pentru c[ sunt deosebit de ugor de contrafacut,
ci pentru motive pur economice. Faptul c5 ele sunt contrafacute atat
de frecvent ne constrange s[ ne punem o serie de probleme privind
cerinlele pe care un original ar trebui sd le satisfaci pentru a putea
fi definit ca atare, pe cand de obicei nu ne gandim la toate celelalte
cazuri de identificare.
Refleclia privitoare la aceste obiecte ce se contrafac cel mai adesea
ar trebui, totuEi, si ne spuni cat sunt de hazardate criteriile
noastre generale pentru identitate si in ce m[surd concepte ca Adevdr
qi Falsilate, Autentic qi Fals, Identitate qi Diferen!5" sc dcfinesc
circular, unele prin altele.