Umberto Eco - Limitele interpretarii

64 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
mai Etie qi ci trebuie s5 ldmureasca ,,quomodo multis modis, aliqua
res alteri'sit similis" (Thesaurus, p. 107). cu alte cuvinte, el qtie cd
similitudinea nu std in picioare, pentru c5 orice lucru poate fi asem[n6tor
altuia, sub aliqua ratione. $i iat6 cd., intr-adev6r, in capitolul
IX din partea a doua incearc[ si-Ei sistematizeze propriile
criterii, f6r5 si reuseasce sd fac6 altceva decat o simpl[ list5 de
figuri retorice. Imaginile pot aqadar se corespunda lucrurilor prin:
similitudine; care la rdndul ei se subdivide in similitudine de
substanla (omul ca imagine microscopica a macrocosmosului), de
cantitate (cele zece degete pentru cele zece porunci), prin metonimie
qi antonomaza (Atlas pentru astronomi sau pentru astronomie,
ursul pentru omul minios, leul pentru trufie, cicero pentru retoric[);
omonimie: cAinele-animal, pentru cAinele-constelalie;
ironie gi contrast: slabul de minte, pentru inlelept;
urme: urma lupului, pentru lup, sau oglinda in care Titus s-a
admirat, pentru Titus;
nume cu pronunlare diferiti:. sznlrm, pentru sane;
asemdnare de nume: Arista, pentru Aristotel;
gen Ei specie: leopard, pentru animal;
simbol pdgAn; acvila, Pentru Zeus;
popoare: parlii, pentru sdgeli; scilii, pentru cai; fenicienii, pentru
alfabet;
semne zodiacale: semnul, pentru constelatie;
raport intre organ qi funclie;
accident comun: Corbul, pentru Etiopus;
hieroglifi: furnica, pentru grija prev[zhtoare.
Giulio Camillo Delminio, in ldeea Teatrului (Florenla, 1550), vorbeEte
cu dezinvolturi despre similaritate prin trisaturi morfologice
(centaurul, pentru hipism), prin acliune (doi Eerpi care se lupta,
pentru arta militar6), prin contiguitate mitologici (vulcan, pentru
meqteEugurile focului), prin cauzi (gogoEile de mdtase-, pentru arta
imbr[c[minfii), prin efect (Marsias jupuit, pentru micel), prin raport
de la cel ce guverneazd ceva la obiectul guvernat (Neptun, pentru
artele nautice), prin raport intre agent ;i acliune (Paris, pentru forul
civil), prin antonomaz[ (Prometeu, pentru omul fiuritor), prin iconism
vectorial (Hercule tragand slgeata citre inalt, pentru qtiinla privind
lucrurile cereqti), prin inferenli (Mercur cu un cocoE, pentru negor).
Mnemotehnicile moqtenesc din gandirea hermetici exagerata lor
flexibilitate in a stabili raporturi si analogii, gi tocmai pentru c[ nu
se mai prezinta drept tehnici, ci drept clauis uniuersalls. In acea
fazb. a culturii europene, cheia universal[ neexistand inci, mnemotehnicianul
iqi ia cu el un manunchi eterogen de gperacluri, iar
dintre acestea frecare este bun, cu condilia s6 dea impresia c5 mlcar
intredeschide pulin uEa.