Umberto Eco - Limitele interpretarii

I48
MUNCA INTERPRETARII
just6, atunci ar trebui sd se petreac[ cutare Ei cutare lucru). in
schimb, interpretarea metaforica descoper[ cadrul de referinli ce
permite interpretarea metaforei, dar nu pretinde c[ indentific5 o
lege universali. Totugi, ea trebuie s5 pretinda c5, daca interpretarea
e satisf[citoare, ea trebuie s[ justifrce nu numai enunlul metaforic,
ci tot contextul in care apare (se poate inlelege metaforic un enun!
dac[ restul contextului justific[ acea interpretare). cu alte cuvinte,
interpretarea metaforicS cauti niEte legi valabile pentru contexte
discursive, iar descoperirea qtiinlifici caut[ legi pentru niEte lumi.
Aceasta presupune ca interpretarea metaforic[ sd permitd libertate
de alegere in afara textului interpretat. Dac6 accept analogia lui
Bohr, sunt obligat sd vad permanent atomii ca pe un sistem solar,
iar dac6 accept analogia din cdntTrea c6,rtd.rilor, sunt obligat sd
vid surasul fetei ca pe o turm6 de oi numai in interiorul textului
respectiv.
3.3.8. Contextualitate qi intertextualitate
cu toate acestea, orice metafor[ reuqitS presupune un context de
referin![, ca qi de recitire, foarte amplu. Metafora apare ca un fenomen
lexical, dar nu depinde exclusiv de sistemul lexicului. Uneori
un termen devine vehicul metaforic pentru ci e integrat intr-un
context minimal: aEa se intdmpla at cammiru di nostra uita lcalea
uielii mele) sau pugno d.i poluere lmdnd. de prafl. Dar Ei in acest
Sens, cu toate cd e un fenomen semantic, metafora are nigte baze
sintactice (cf, Brooke-Rose, 7958,206-249). De obicei ins6 contextul
este cel care admite
mai amplu al enunlului - Ei al intregului text -
sd facem ipoteze asupra topic-ului discursiv qi a izotopiilor, pe baza
cS.rora putem incepe activitatea de interpretare.
Foarte adesea, principiul de contextualitate se dilatd pdnd la
un principiu de intertextualitate. s5 luim in considerare o problem[
frecvent dezbbtuti, qi anume daci raportul metaforic este reversibil
(cf., de exemplu, Mininni, 1986' 79-89). Dacd dimineala este pentru
zi ceea ce este tinerelea pentru viali, e permis atAt sd spunem c[
dimineala este tinere\ea zllei, cdt Ei c5 tinerelea este dimineala
vielii. Pentru ce insi - dat fiind cd drumul este pentru spaliu ca
viala pentru timp -
pare permis si spui c6 viala e o cSlatorie in
timp, dar.e mai putin permis si spui ci o cil5torie e o via!5 in
spaliu? R$spunsul este cd ,,tinere!e" 9i ,,dimineald" aparlin aceluiaqi
univers categorial (timp) sau ci ele se realizeaz\, intr-o izotopie omogen6,
in timp ce ,,cdl[torie" qi ,,via!6" se refer[ Ia doui universuri
categoriale diferite.
Dar de ce si vorbim de universuri categoriale diferite? Motivul trebuie
cdutat in ordonarea pe care o intreaga enciclopedie intertextual[