Umberto Eco - Limitele interpretarii

270 CONDITIILE INTERPRETARII
timpului discursului gi o schimbare inspre o stare ulterioari. Pentru a
intrerupe qi a trezi avem nevoie de doud subiecte diferite, subiectul ac!iunii
de a intrerupe qi subiectul acliunii intrerupte. Dar, asa cum se vede,
criteriul de reprezentare nu se schimbd in raport cu alte verbe.
. Acurdla: l(Owot ,) MURDARI & Srwoto CAUZA(Ow0t0 - MURDAR).
Dacd descrierea asociatd cu cuvAntul nu se adapteazd unei situalii specifice
pentru cd presupoziliile nu sunt satisficute, cuvAntul nu este apropriat
gi avem o nega,tie metalingvisticd. intrebarc: $tii dacd. Mary a
curdlat canlera azl? Rdspuns'. I{u a curd,tat-o pentru cd. nu era murdard..
Am curd,{at-o eu ieri, deci nu mai era nimic de curd,lat.
c A regreta: lOwol & Swnto SUFERA (Owo) & Swoto DORE$TE - Owo.
Un verb modal ca a dori implicd recurgerea la lumile posibile, dar in scopul
prezentei reprezentdri nu pare a fr necesar sd linem cont de acest factor.
Evident, in baza interpretdrii primitilrrlui, dacd subiectul doreqte sd nu se
fi realizat o anumitd stare a lucrurilor actuale, de fapt doreqte mai curAnd
ca lumea actuald sd fie conforrn lumii dorinlelor sale. Insd nu pare a fi necesar
sd complicdm reprezentarea in acest sens. Alte verbe numite cauzative
au descrieri presupozilionale asemdndtoare, de exemplu, a fi congtient
de, a inlelege, a cluea ?.n minte, a lua tn considerare, a clarifica etc.
Tipul de reprezentare sugerat aici ne permite s[ surprindem mai
bine anumite nuanle. De exemplu, pentru a-qi aminti si a uita este
necesare distinclia dintre acceplia @-qi aminti, qi a uitar) in care
obiectul amintirii este o acliune pe care subiectul s-a angajat anterior
sd o indeplineasci, insoliti in italian[ de prepozilia di (ca in John
si d ricordato ldimenticato di farlo - ,,John Ei-a amintit/a uitat s-o
fac6") qi o a doua accep\ie (a-;i aminti, si a uita)) in care obiectul
amintirii este pur Ei simplu o experienli trecutd care poate fi insolitd,
dup[ caz, de che sau dl (ca in John si d ricordato ldimenticato che lo
aueua fatto - ,,John qi-a amintit/a uitat c5. o fdcuse" sau John si i
ricordato ldimenticato di auerla fatto - ,,John si-a amintit/a uitat cd
o ficuse").
A-gi aminti, si a uita, nu sunt verbe cauzative Ei nu presupun adev[-
rul amintirii; ele presupun numai vointa de a-si aminti a subiectului,
adicb presupun amintirea unei anumite actiuni din partea subiectului:
. A-qi amin.tir: [Swot, VREA(CAUZA Ou DE\''INE O#0) & POSIBIL
Swot_, - GANDE$fU ol & Ss t CI\DESTE p & Swoto CAUZA
(Ow,t, DEVINE Owoto).
c A uitar: lSwot, VREA (CAUZ\ (-'.'
CONSTIENTDEp&Srit -