09.02.2020 Views

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

270 CONDITIILE INTERPRETARII

timpului discursului gi o schimbare inspre o stare ulterioari. Pentru a

intrerupe qi a trezi avem nevoie de doud subiecte diferite, subiectul ac!iunii

de a intrerupe qi subiectul acliunii intrerupte. Dar, asa cum se vede,

criteriul de reprezentare nu se schimbd in raport cu alte verbe.

. Acurdla: l(Owot ,) MURDARI & Srwoto CAUZA(Ow0t0 - MURDAR).

Dacd descrierea asociatd cu cuvAntul nu se adapteazd unei situalii specifice

pentru cd presupoziliile nu sunt satisficute, cuvAntul nu este apropriat

gi avem o nega,tie metalingvisticd. intrebarc: $tii dacd. Mary a

curdlat canlera azl? Rdspuns'. I{u a curd,tat-o pentru cd. nu era murdard..

Am curd,{at-o eu ieri, deci nu mai era nimic de curd,lat.

c A regreta: lOwol & Swnto SUFERA (Owo) & Swoto DORE$TE - Owo.

Un verb modal ca a dori implicd recurgerea la lumile posibile, dar in scopul

prezentei reprezentdri nu pare a fr necesar sd linem cont de acest factor.

Evident, in baza interpretdrii primitilrrlui, dacd subiectul doreqte sd nu se

fi realizat o anumitd stare a lucrurilor actuale, de fapt doreqte mai curAnd

ca lumea actuald sd fie conforrn lumii dorinlelor sale. Insd nu pare a fi necesar

sd complicdm reprezentarea in acest sens. Alte verbe numite cauzative

au descrieri presupozilionale asemdndtoare, de exemplu, a fi congtient

de, a inlelege, a cluea ?.n minte, a lua tn considerare, a clarifica etc.

Tipul de reprezentare sugerat aici ne permite s[ surprindem mai

bine anumite nuanle. De exemplu, pentru a-qi aminti si a uita este

necesare distinclia dintre acceplia @-qi aminti, qi a uitar) in care

obiectul amintirii este o acliune pe care subiectul s-a angajat anterior

sd o indeplineasci, insoliti in italian[ de prepozilia di (ca in John

si d ricordato ldimenticato di farlo - ,,John Ei-a amintit/a uitat s-o

fac6") qi o a doua accep\ie (a-;i aminti, si a uita)) in care obiectul

amintirii este pur Ei simplu o experienli trecutd care poate fi insolitd,

dup[ caz, de che sau dl (ca in John si d ricordato ldimenticato che lo

aueua fatto - ,,John qi-a amintit/a uitat c5. o fdcuse" sau John si i

ricordato ldimenticato di auerla fatto - ,,John si-a amintit/a uitat cd

o ficuse").

A-gi aminti, si a uita, nu sunt verbe cauzative Ei nu presupun adev[-

rul amintirii; ele presupun numai vointa de a-si aminti a subiectului,

adicb presupun amintirea unei anumite actiuni din partea subiectului:

. A-qi amin.tir: [Swot, VREA(CAUZA Ou DE\''INE O#0) & POSIBIL

Swot_, - GANDE$fU ol & Ss t CI\DESTE p & Swoto CAUZA

(Ow,t, DEVINE Owoto).

c A uitar: lSwot, VREA (CAUZ\ (-'.'

CONSTIENTDEp&Srit -

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!