Umberto Eco - Limitele interpretarii

150 MUNCA INTERPRETARII
determina si considerim ,,inchise" metaforele danteqti (parafrazabile).
Dar am vdzut cd depinde de capacitatea interpretului s[ menlini
activat, in lumina contextului, un joc de inferenle astfel incAt
Ei cea mai ,,inchisi" dintre metafore sd poat[ dobAndi o noud prospelime
Ei sd producd un lan! de inferenle metaforice atAt de complexe,
incdt s5 se dovedeasci neparafrazabile in globalitatea lor. Metafora
nu face si interaclioneze doui idei, ci doui sisteme de idei (Black,
7972, 28).
3.3.9. Metafori qi parafrazS.
Unul dintre motivele pentru a defini metafora drept un artificiu
poetic este c[ ea nu e parafrazabild. Acest punct e foarte controversat
(cf., de exemplu, Black, 7972,237 qi Searle, 1980, 121). Daci
metafora are valoare cognitiv[, ea ar trebui sd fie parafrazabil5. Cu
toate acestea, pare ci proba parafrazei demonstreazb dacd o metaford
e creatoare sau e moartl. E uqor de parafraz at Giouartni e un porc
prin ,,Giovanni e un nerusinat", in timp ce pare imposibil de parafrazat
primul vers din Val6ry fhrd a produce un text mai lung decAt
poezia sa qi fundamental stAngaci (,,marea e ca acoperiEul unui templu
al adAncimilor marine care palpitd sub lumina soarelui ce-i lumineazb.
undele qi in timp ce vAntul increleqte pAnzele bircilor...").
TotuEi, un splendid studiu critic cum e cel aI lui Weinrich (1971)
despre metafora pendulului la Walter Benjamin este un exemplu
de parafrazd criticb. (cf, Ei Eco, 1984, 3). E adevdrat cd metafora
creatoare pare si fie inleleasi intuitiv, dar ceea ce numim intuilie
nu e altceva decdt o foarte rapidi rniqcare a min{ii pe care teoria
semioticd ar trebui s-o poatd descompune in toate elementele ei
(cf. Eco, 1971)1.
Metaforele cu grad inalt de originalitate Ei creatoare pot fi parafrazate
numai in forma povestirii (aventuroase, obositoare gi interminabile)
a interpretlrilor lor -
sau, mai mult, a povestirii felului
cum acestea se pot interpreta in diverse moduri. Faptul c[ o metaford
creatoare poate fi interpretati numai printr-o pataftazd criticl,
ce descrie paqii fdculi de cititor pentru a o inlelege qi a o face sd
dea roade, ne determin[ si credem ci ea este inexprimabili. lnsi
una e s[ spui cd rezultatul ridicirii la putere a unui anumit numdr
nu poate fi scris decAt utilizdnd mii de foi qi alta e si spui c5 eI nu
este exprimdbil.
1. E limpede cd deosebirea dintre intelegerea rntuitiva gi parafraza criticd trebuie
raportati la distinc{ia (fdcuta in seclrunea 1.-i a acestei cdrli) intre lectura,,semanticS"
9i lectura ,,criticd .