Umberto Eco - Limitele interpretarii

224 CONDITIILE I\TERPRETARII
Tocmai atunci, printr-o ciuddlenie obiinuitd a soartei, cel mai frumos cal
din grajdurile regelui scdpase din mainile unui randaq gi o luase la fugd
pe cdmpiile Babilonului. Marele maestru de vAndtoare al Curlii qi toli
ceilalli ofileri de la curte alergau dupd el tot aqa de neliniEtili ca 9i
eunucul dup6 caleaua reginei. Marele maestru de vdnatoare se apropie
de Zadig qi il intrebd dacd n-a vdzut calul regelui. Zadig rdspunse:
- E calul care aleargd cel mai bine. Are cinci picioare inallime qi copita
foarte mic6. coada are o lungime de trei picioare qi jumitate. capetele
zdbalei sunt de aur cle doudzeci qi trei de carate; potcoavele sunt de
argint curat.
- incotro a apucat-o? Unde-i? intrebd marele maestru de vAndtoare'
- Nu l-am v5.zut, rdspunse Zadig, qi n-am auzit niciodati de ddnsul'
Marele maestru de vanatoare Ei eunucul fur6 incredinlali c6 zadig a
furat calul regelui Ei cdleaua reginei. Il luar6 pe sus qi il duserd in fala
adundrii marelui desterham, care il osandi sd fre bdtut cu cnutul gi s6-qi
petreacd restul vielii in Siberia. Abia ce dadurd sentinla qi se gdsiserd
gi calul qi cdleaua. Judecdtorii se vdzuri in dureroasa situalie de a-gi
schimba hotdrarea pe care o d6duser5. Ei iI condamnard pe zadig sit
plateascd patru sute de uncii de aur pentru c5 a spus ce n-a v6zut ceea
ce a v6.zut.
Zadig trebui mai intai sd plateascS Ei dupd aceea i se d6du voie s5 se
apere in fala consiliului marelui desterham.
El vorbi astfel:
- Luceferi ai dreptafii, adAncuri de qtiinla, oglinzi de adevir, voi cate
aveli greutatea plumbului, t6ria frerului, stralucirea diamantului -si
multd
inrudire cu aurul, acum, frindcd ingdduit imi este sd vorbesc inaintea
acestei augrrste adun5ri, v5 jur pe orosmand c5 n-am vazut niciodatd
preacinstita c6lea a reginei gi nici calul sfant al regelui. Iat6 ce mi s-a
intamplat. M6 plimbam Ia marginea pddurii, acolo unde l-am intalnit
pe venerabilul eunuc qi pe preailustrul mare maestru de vanStoare. Am
vdzut pe nisip urmele unui animal qi mi-am dat repede seama cd erau
ale unui cileluq. Nigte dare usoare Ei lungi care se aflau intre urmele
labelor mi-au ardtat c6 era o c6!ea ale cdrei !a!e atingeau pamantul gi
cd prin urmare facuse pui de curand. Alte urme, care pareau cb atinseserd
nisipul alSturi de labele de dinainte, mi-au dovedit cd avea urechile
foarte lungi; qi, vizdnd cd urma unei labe era pretutindeni mai pulin
addncd decat urmele celorlalte labe, am inleles cd aceastd cdlea a augustei
noastre regine era, fie-mi iertat sd spun, putin cam Echioapi.
in ce priveqte calul regelui regilor, veli qti c6, plimbAndu-m6 pe un drum
in pidure, am vdzut niste urme de potcoave. Toate erau la depdrtdri
egale. Iatd, mi-am spus eu, un cal care are un galop desivArqit' Praful
de pe copaci, pe drumul ingust care n-are decAt qapte picioare l6rgime,
era scuturat pulin in dreapta gi in stanga, la trei picioare 9i jumState
de mijlodul drumului. Calul acesta, mi-am spus, are o coade de trei
picioare gi jumitate, care miscdndu-se in dreapta qi in stAnga, a gters
praful de pe copaci. Sub copacii care alcdtuiau o boltd de crengi inalta
de cinci picioare am v6zut frunze de curdnd cd.zute qi mi-am dat seama
c6 acest cal atinsese crengile cu capul qi c5 prin urmare el avea o indllime
de cinci picioare. cat despre z;]Dald, trebuie sdL fie de aur de douazeci
gi trei de carate: calul s-a frecat cu capui zibalei de o piatrd care