Umberto Eco - Limitele interpretarii

266 CONDITIILE I\TERPRETARII
il intelegem. Deci, existi o diferenla intre a minli spunAnd contrariul
a ceea ce este cazul qi a minti spunAnd ci doreqti contrariul a ceea
ce se doreste si fie cazll. Si este, desigur, diferit si cazul unui vorbitor
care povestegte despre Henry c5. spune cd doreEte p, dar pentru^a
obtine q.
In acest amelitor joc de oglinzi existi un singur lucru care supravietuieste:
request - iar Lakoff avea dreptate -
inseamnS. a spune
ceva cu intenlia ca altcineva sd faci ceea ce s-a spus. Dacd apoi
Henry ii cere formal lui Jill si se dezbrace, dar o spune tocmai
pentru ci Jill s[ n-o faci, aceasta nu are nimic de-a face cu lexicul,
ci cu psihologia lui Jill (gi cu aceea sadic vicleani sau protectoare
a lui Henry, care comite un fals act lingvistic).
De fapt, alta ar fi trebuit si fie obieclia lui Lakoff, si anume ci
request este un termen care nu supravietuieEte testului negatiei.
Daci Henry, cerAndu-i lui JilI si-qi scoatd hainele, manifesta intenlia
(in termenii semnificatului convenlional qi al regulilor pragmatice)
de a tncercc. sd o facd si si Ie scoat5", negarea lui (12) nu inseamni
a continua presupunerea lui (12a). Cu alte cuvinte, a afirma cd Henry
nu i-e cerut lui Jill sd-qi scoatd hainele (daci admitem, inc5" o dati,
cd lumea obignuieEte si emitd enunturi de acest tip despre toli prietenii)
nu inseamnd cd. se continud a se presupune cd Henry a incercat
insd s5. obtind acel rezultatl.
Este sigur faptul cd request are printre componentele sale semantice
o marci ce indici ,,tentativa", dar, daci acceptS.m testul negaliei
ca rolul unei foile de turnesol pentru presupozitie, atunci request
este un termen-p. Ceea ce nu inseamni c5. cererea nu ar fi un act
lingvistic utilizabil in multiple strategii persuasive.
Pentru a rez:urr.a, se poate spune ci cele dou5. nivele de semnificat
definite ca fond si reliefau statute diferite fali de negalie. Relieful
reprezintS informatia deschisd contestdrii, iar fondul, informalia protejati
de contestarea ascultS.torului (Givon, 1982). A spune cd informalia
de fond este feritd de contestare nu inseamni c5. nu poate fr
contestatd.; D poate, desigur, sd conteste orice in discurs. Ne referim
la o tendin!5 de folosire, si nu la o regul5 gramaticald. Este pulin
probabil, in termeni pragmatici, si fie contestat continutul presupus
de o constructie presupozilional[, dati fiind natura sa de fond. AEezarea
informaliilor pe pozilia de fond face mai putin naturalS. contestarea;
din acest motiv, o contestare la nivel presupozi{ional face
1. Este, desigur, posibilh o circumstanld specificd in care Henry s5-i lase lui Jill
si altor persoane prezente sd inleieagd intentiile sale (lumin5. soft, un disc cu
Frank Sinatra, whisky 72 yea,rs old etc.); unii ii vor critica, dar allii vor observa
cd, in orice caz,t1.u i se poate imputa o cerere precis5., prin care si fi exprimat
formal voinla sa de a duce la indeplinire acea tentativi perversd.