Umberto Eco - Limitele interpretarii

226 CONDITIILE INTERPRETARII
nu este produse ca semn, pAni in momentul in care este recunoscutd
Ei hotdrAm sd o accept[m ca semn (pot exista qi amprente ale unor
evenimente naturale, cum sunt urmele unei avalanse - iar in ceea
ce priveEte calul regelui, animalul nu avea intenlia si producS. un
semn).
Interpretarea unei amprente inseamnd corelarea ei cu o posibili
cauzh f:'zicb,. Cauza fizicd este posibild numai din momentul in care
putem recunoaste un eveniment-amprenti in paginile unui manual
pentru boy-scout: o experientS. precedentd a produs o obiqnuin!5 in
funclie de care o formil-type dali se referd, prin recul, la clasa cauzelor
sale posibile. in aceastd relalie semiotici d,e la type la type,
indivizii concreli nu sunt incd chemati in cauz6. Un computer poate
fi invdlat sd recunoasc5 amprenta unui pahar de vin roqu pe o masd
ddndu-i-se instrucliuni exacte, si anume urma trebuie si fie circularS,
diametrul cercului si fie cuprins intre doi pi qapte centimetri, iar
acest cerc sd fie format dintr-o substan![ rosie, Iichid6, a c5,rei formulS
chimici poate sd-i fie furnizat5. impreunS" cu datele spectrale
ale nuantei de roqu cerute. O expresie-type nu este altceva decAt
aceastd serie de instructiuni. Sd observdm cd aceastd modalitate de
a defini expresia-/ype corespunde tipului de definilie prezentatS. ca
normd de Peirce cu privire Ia litiu (CP, 2.330).
Odati inarmat cu aceastd definilie a expresiei-type, computerului
trebuie sd i se furnizeze instrucliunile privind conlinutul-type core-
Iat; in acel moment va fi capabil s[ recunoascd toate amprentele de
acest tip.
Codul amprentelor include Ei inferenle sinecdotice, deoarece
amprenta unui pahar nu reproduce in mod vizibil forma acestuia,
ci, cel mult, pe aceea a bazei sale; in acelasi fel, semnul unei copite
reproduce forma bazei copitei gi poate fi corelati cu clasa cailor
numai printr-o legitur[ ulterioari. Mai mult, codul poate cataloga
amprente la niveluri diferite de pertinentb, adici amprenta poate fi
corelatS. fie cu un gen, fie cu o specie. Zadig, de exemplu, nu numai
c5" recunoaqte ,,un cAine", ci chiar ,,un coker spaniol", qi nu numai
,,un cal", ci chiar ,,un arm5.sar" (datoritd unei inferenle bazate pe
distanla dintre urmele copitelor).
Dar Zadig descoperd qi alte modalit[li de produclie semnic5, adich
simptome qi indicii (cf. Eco, I975,3.6.2). In cazul simptomelor, expresia-type
este o clasd de evenimente fizice care trimit la clasa cauzelor
lor posibile (pete roEii pe fa!5 indicd pojar): dar se deosebesc
de amprentei in mdsura in care forma unei amprente este o proiectie
a mdrcilor pertinente ale formei-type a posibilului ei producdtor,
in timp ce nu existi nici o corespondenld exactd intre simptom Ei
cawza lui. Cauza unui simptom nu este o marcd a formei expresiei-type,
ci o mdsurl a conlinutului-type (cauza este o marcd sau o
componentS. a sememului corelat cu o expresie-simptom datd). Zadig,