Umberto Eco - Limitele interpretarii

56 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE
pentru ci nodul la batistd conteazi ca semn arbitrar pentru orice
io.ro *-uq hotdri eu s[-i asociez, in timp ce sirul de pietricele instituie
o omologie vectoriali intre succesiunea pietrelor qi drumul de
parcurs qi line locul drurnului aceluia gi nu oricirui drum posibil.
ln acest'caz e vorba de o asociere nu arbitrari, ci motivati (cf. Eco,
Ig75,3,4). Ne gdsim deci in fa)a a dou6 mecanisme semiozice diferite,
dar incd nu ne gdsim in fala unui sistem mnemotehnic'
Diferit este chiar procedeul (pe care-l gdsim la diverEi autori) prin
care se asociazl" sistemul cazurilor gramaticale cu p[r!i ale corpului
omenesc. Nu numai ci avem un sistem care exprimd un alt sistem,
dar - chiar daci motivarea este discutabil[ - nu e arbitrar faptul
c[ nominativul e asociat cu capul, acuzativul cu pieptul, care poate
primi lovituri, genitivul Ei dativul cu mainile, care posedi sau oferi,
Ei aEa mai departer.
.
Mnemotehnicile greco-Iatine se prezintS. in primi instanli ca
serii de criterii empirice, bazale pe asocieri inspirate din criterii
retorice - qi anume, cum sugera qi Aristotel2, sprijinindu-se ',pe ceva
asemindtor, sau pe ceva opus, sau pe ceva strAns legat"' CAnd in
Ad. Herennium (III, xx, 33), pentru a aminti martorii li testimoni),
se imagineazi niqte testicule ltesticulil de !ap, avem o asociere prin
etimologie. Iar atunci cand (III, xxi, 34), pentru a aminti versul ,,Iam
domum itionem reges Atrides parant", se nascoceEte o complex[ imagine
care si poat[ evoca familiile Domiti qi Reges (puri asociere
ionetici), iar pe deasupra inci o imagine, qi mai complexl, de actori
ce se pregitesc s[-i incarneze pe Agamemnon Ei Menelau, mizAnd,
pe de o parte, pe evociri genealogice 9i, Pe de alta, pe analogii
semantice - ei bine, e clar cd nu ne afl6m in fala niciunui sistem
Ei ne putem intreba Ei dac6 ne aflam in fala unui artificiu mnemoiehnic
bun, d1n moment ce autorul di sfatul ca, in orice caz, si se
invele versul pe dinafari.
o schili de sistem intalnim atunci cand aceleaqi mnemotehnici
clasice propun constituirea organizath de toposuri, de exemplu palatul
sau cetatea, dar se pare c5 qi aici structura organici a acestor
loca se preteazd pentru a primi niEte serii ocazionale de res memorandae.
CAnd Gesualdo, in Plutosofia (Padova, L592), stabileqte un sistem
de puncte numerotate ale trupului omenesc, aceste pirli anatomice
.".rr"r., ca s6 zicem asa, ca sprijin ocazional pentru niqte liste de
termeni uneori aproape fdri nici o leg[turi intre ele.
Table de genul acesta gdsim, de exemplu, in Congestorius artificiosae memorl&e
ai lui Romberch (Venelia, 1520), in Dialog despre felul cum se sporeqte 9i se
pd.streazd. memoria al iui Dolce (cel pulin in edilia Vene!!1, Sessa, 1575), in
-Artificiosae memoriae fundamenta al lui Paepp (Lyon, 1619)'
De memoria et reminiscentia, 451b, 18-20.