Umberto Eco - Limitele interpretarii

76 ASPECTE ALE SEX,IIOZEI HERMETICE
spune (op.cit., p. 228) cd ,,e nevoie totdeauna de un anumit grad de
exaltare gi de indemdnare in acela prin care sau asupra ciruia ele
trebuie sd aclioneze, de unde s[ se oblind trezitea Ei transferarea
in fiinla lui a acelei forle care, eventual, va fi cea care va opera cu
precldere dupd aceea, in chip obiectiv". Iar pe de altd parte, atunci
cAnd istoricul qtiinlei inlelege textul lui Roquetaillade in mod literal
(cf Debus, 1978, 32), giseqte ci instrucliunile pentru producerea
Chintesenlei erau niEte sfaturi empirice foarte bune ca sd extragi
uleiuri gi esenle vegetale de toate felurile.
Textui alchimic iqi obline insi efectul iniliatic dacd e citit ca
element al unui ritual incantatoriu, apt sd provoace stdri de supraexcitare
extaticd.
Dat frind ci fiecare text spune acelaqi lucru ca qi celelalte - lucru
admis explicit de adepli -, vom identifica unele elemente de semiozi
hermetici intr-un exemplu luat din alchimismul tdtzit al secolului
al XVIII-Iea, Les fables 4gyptiennes et grecques dduoil4es et reduites
au mAme principe (Paris, Bauche, 1758), publicat cu mare succes de
Dom Antoine Pernety, un benedictin francez, ce este 9i autorul unui
Diclionar mito-hermetic. Acest text reprezintd o reinterpretare a intregii
mitologii clasice ca alegorie hermeticd (in special a mitului Argonaulilor
Ei al Ldnii de aur, calul de b[taie al hermetismului). Opera
conline insi o lungd parte introductivd de circa doud sute de pagini
ce reprezintd o summs. a artei alchimice. Aceastd operd se prezinti
ca un colaj al tuturor textelor clasice (unele citate in mod expres,
altele rezumate fir[ referinle speciale) si deci e un model de discurs
alchimic care vorbeqte numai despre alte discursuri alchimice. Dar
in acelagi timp este, mai mult decAt altele, deosebit de conEtient de
mecanismele semiozice ale oriclrui discurs alchimic.
Dup[ ce face sd derive alchimia de la Hermes T?ismegistul,
Pernety continud:
Dar in ce fel se pot comunica de la o epocd la alta aceste taine uimitoare,
pdstrAndu-le totodatd ascunse publicului? Prin tradilia orald exista riscul
de a pierde pdnh qi amintirea lor; memoria e prea fragilS ca sd ne
putem increde in ea. Aceste tradilii se eclipseazd pe mdsurd ce se indepdrteazd
de sursa lor, pAni-ntr-acolo incdt nu mai e posibil s6 descurci
haosul intunecos in care s-au inmormAntat atAt obiectul, cdt gi materia
acestor tradilii. Dacd ar fr fost incredin,tate aceste secrete unor scrieri
in niqte limbi qi cu niqte caractere de folosinld curentd, am fi fost expuEi
sd 1e vedem divulgate prin neglijenla acelora care ar fr putut sd le rdtdceascd
isau prin indiscrelia acelora care ar fr putut si le priceapd. De
aceea, nu exista altd resursd decdt cea a hieroglifelor, a simbolurilor, a
alegoriilor, a fabulelor etc., care, fiind deschise unor explicalii diferite,
puteau servi la a-i instrui pe unii, in timp ce allii aveau sd rdmAnd in
neqtiinld (Prdface, pp. VII-VIII).
Studiul [filozofrei hermetice] este cu atAt mai dificil, cu cAt metaforele permanente
il insalE pe cel ce se iluzioneazd cd-i inlelege de la prima lecturi