Umberto Eco - Limitele interpretarii

58 ASPECTE ALE SE} IOZEI HERMETICE
lui Pietro il iubeqte pe Paolo lit padre di Pietro ama Paolof Ei Petri
pater Paulum amet, forma sintactic[ reflectl (sau e determinati de)
nigte raporturi d.e conlinut: in italiana, in virtutea succesiunii lineare
a termenilor; in latinl, gralie semnelor flexionare. Aceste probleme
se pun, cum vom vedea, atunci cdnd studiem o mnemotehnici
in calitate de sistem semiotic'
ultimul aspect interesant al conceptului hjelmslevian de semiotica
este ci in funclia semnicS. rolurile sunt fixate de sistem: cu alte
cuvinte, eu pot avea o semioticl in care o succesiune de litere alfabetice
joac6 rolul de plan al expresiei pentru o succesiune de obiecte,
dar nimic nu se opune ca o succesiune de obiecte sd joace rolul de
plan al expresiei pentru qirul de litere alfabetice'
2.2.3. Mnemotehnicile sistematice
Pentru a gdsi un exemplu de mnemotehnica avand aspecte ale unei
semiotici, e suficient s[ ne gandim la sisteme in care: (i) la nivel
expresiv si apard un sistem sintactic de loca destinat s5" primeasci
imagini care si aparlini aceluiaqi camp iconografrc Ei s6 indeplineasci
funclla de unit6!1 lexicale; (ii) Ia nivel de conlinut, reE memorandae
si fie la randul lor organizate intr-un sistem logico-conceptual - in
aqa misur5., incAt, dacl acest sistem ar putea fi tradus in termenii
unei alte reprezentiri vizuale, ea si poat[ juca rolul de plan al
expresiei pentru o a doua mnemotehnici al c[rei conlinut si devind
sistemul locurilor qi aI imaginilor ce constituia planul expresiei primei
mnemotehnici.
Aceasta mi se pare cd se petrece cu multe dintre mnemotehnicile
renascentiste. citind Thesaurus al lui cosma Rosselli, suntem frapali
de complexitatea sintaxei pe care o pune el in joc: teatre de structuri
planetare, de ierarhii cereqti, de cercuri infernale aminunlit
orgaiizate. Aceastl sintaxi are valoare formal6 din doui motive.
nnai intai d.e toate, se pot utiliza ca imagini (cu alte cuvinte, ca
unitali sintactice), si invers. un peEte poate fi locus intt-un sistem
sintactic in care sintaxa reflecta articuliri ale regnului animal, iar
unit[lile lexicale sunt, sd zicem, minerale qi conlinuturile de exprimat
sunt ierarhii ingereEti, dar Ei invers, un peqte poate fr unitate
lexicali inclus6, de exemplu, intre niqte /oca reprezentate de cercuri
infernale, ca si semnifice precepte biblice: ,,Ne mireris, quod quae
pro locis supra posuimus, pro figuris nunc apta esse dicamus' Loca
enim praedicta pro figuris (secundum diversos respectos) servire potentnt"
(Thesau.rll's, P. 78).
in aI doilea rdnd, mnemotehnica lui Rosselli e o semiotic[ pentru
c6 ceea ce instituie ca un lucru s[ fre expresie sau s6 fie conlinut
este funclia semnici, si nu natura lucrului. orice lucru poate deveni