Umberto Eco - Limitele interpretarii

236 CONDITIILE INTERPRETARII
cercetare stiintifrci (1.9), ,,deoarece failibilismul este teoria conform
cS"reia cunoasterea noastrd nu este niciodati absoluti, ci inoatd, ca
sS ne exprimdm astfel, intr-un continuum de incertitudini gi indeterminiri"
(1.171).
Holmes, dimpotriv5, nu greseste niciodati. Spre deosebire de Zadig,
Holmes nu ezitd. sd. meta-parieze cE, Iumea posibili pe care el a
schilat-o este aceeasi cu lumea ,,reald". Are privilegiul de a tr6i intr-o
lume construitd de conan Doyle cu scopul de a-i satisface necesitdtile
egocentrice qi, astfel, nu lipsesc dovezile imediate ale perspicacitdlii
sale. Watson (din punct de vedere narativ) existi numai pentru
a-i verifica ipotezele: ,,Ce se intAmpld, Holmes? Aceasta depiqeEte
orice imaginatie" (Auentura cutiei de carton)" ,,...tu reugesc si inteleg
cum ai ajuns la aceastS. concluzie." (Semnul celor patru) Watson
reprezintd. garantia incontestabil5 cd ipotezele lui Holmes nu mai
pot fi falsificate.
Un privilegiu pe care Karl Popper nu il are, qi tocmai lipsa acestui
privilegiu i-a oferit ocazia sd construiasce o logic[ a descoperirii
qtiinlifice... in timp ce in detectiue stories un Dumnezeu atotputernic
verificd pentru eternitate ipotezele, in cercetarea Etiinlifici ,,reald"
(ca Ei in ancheta criminalistic5., medical5 sau filozoficd), meta-abducliile
sunt o problemd ingrijorStoarc. zadig nu este o d,etectiue story,
ci o povestire filozofici tocmai pentru c5. adevdratul siu subiect este
chiar zilpb"ceala meta-abducliei. Pentru a evita aceastd confuzie, peirce
face o legitur[ strAnsS. intre faza abducliei si cea a deducliei.
Retroduclia nu oferd siguranld. rpoteza trebuie sd fie verificatd. Aceastd
verificare pentru a fi validd din punct de vedere logic, trebuie sd porneascd
onest, nu aqa cum face retroduclia, cu scrutarea fenomenelor, ci
cu examinarea ipotezei qi cu o trecere in revistd a tuturor tipurilor de
consecinte experimentale care ar urma dacd aceasta ar fi adevdratd.
Acesta constituie al doilea pas al cercetdrii. (CP, 6.470)
o asemenea conEtiinld clar5. a ceea ce ar trebui sd fre o cercetare
qtiinlifici serioasS. nu exclude faptul cd, in multe situalii, peirce
insuqi acceptd jocul meta-abductiv. Suntem obligali sb. facem abduclii
in viala de zi cu zi, in fiecare clipd, si adesea nu putem aqtepta
verificdri ulterioare. si lu[m ca exemplu cazul omului de sub baldachin:
Am debarcat odatd intr-un port dintr-o provincie turceascd. in timp ce
md indrepfam spre locul pe care trebu^ia sE-I vizitez, am intAlnit un
bdrbat cdlare, inconjurat de alli patru cdldreti ce tineau un bardachin
deasupra capului sdu. cum guvernatorul provinciei era unicul personaj
la care md puteam gAndi cd i s-ar fi putut atribui astfel de onoruri, am
tras concluzia cd ar fi vorba chiar despre el. Aceasta a fost o ipotezd.
(cP,2.265)