Umberto Eco - Limitele interpretarii

116 MUNCA INTERPRETARII
alte legituri Ia care nu mi gAndisem, dar care par foarte convingdtoare,
Ei iqi asumd rolul unui cititor paranoic, gdsind leg[turi ce mi
surprind, dar pe care nu sunt in stare sd Ie resping, chiar dacd qtiu
ci pot s6-l devieze pe cititor. De exemplu, pare cd numele computerului,
Abulafia, plus numele celor trei personaje principale, Belbo,
Casaubon Ei Diotallevi, produc seria ABCD. Inutil si spun ci pAnS
la sfArEitul lucrdrii mele ii dddusem computerului alt nume: cititorii
mei pot obiecta c[ l-am schimbat inconqtient tocmai pentru a obline
o serie alfabetici. Jacopo Belbo dd dovadi cil apreciazd whisky-ul,
iar inilialele lui sunt J and B. Inutil s5. mai spun ci ajunsesem
aproape de sfArqitul romanului dAndu-i un alt nume de botez, pentru
cd ar fi ugor sd mi se r[spundi cd l-am schimbat dupi aceea
tocmai pentru cd inconqtient voiam sd oblin acrostihul respectiv.
Existd insi dou[ obieclii pe care le pot face in calitate de Cititor
Model al cirlii mele, gi anume: (i) seria alfabeticd ABCD r[mAne
textual irelevanti daci numele celorlalte personaje nu o conduc pAnd
la X, Y qi Z; (ii) Belbo bea Ei Martini.
In schimb, nu pot s[-l contrazic pe cititorul meu cAnd observ[ cd
qi Pavese s-a niscut la Santo Stefano Belbo qi cd Belbo al meu
aminteEte prin unele trdsdturi de melancolia pavesiand gi de fascinalia
pe care Pavese o avea pentru mit. E adevdrat cb mi-am petrecut
o mare parte din copildrie pe malurile pArdului Belbo (unde am
fost supus la unele dintre probele pe care i le-am atribuit lui Jacopo
Belbo gi cu mult timp inainte de a fi informat despre existenta lui
Cesare Pavese), insl qtiam c[ alegAnd numele de Belbo textul meu
l-ar fi evocat intr-un fel pe Pavese. Aqa ci Cititorul meu Model are
dreptul si g[seascd aceastd legituri.
3.1.5. CAnd autorul nu Etie cd Etie
insemndrile pe care le adaug aici au un singur scop: s[ clarifice cd,
deqi in toatd cartea de fa!5 se insistd pe raportul dintre interpret
qi text, in pofida autorului empiric, prin aceasta nu consider ci
.trrdiol psihologiei autorului ar fi ned.emn de atenfie. il cred irelevant
pentru o teorie semioticd a interpretirii, dar bineinleles ci nu 9i
pentru o psihologie a creativitilii. Intre altele, a inlelege procesul
creator inseamnd a inlelege cum anumite solulii textuale ies la luminS
prin ,,serendipitate". sau ca rezultat aI unor mecanisme incongtiente.
Iar aceasta ajuti la inlelegerea diferenlei dintre strategia textuald,
+ in italiand serendipitii, capacitatea de a interpreta corect un fenomen apdrut
intAmplstor in timpul unei cercetdri qtiinlifrce orientate citre alte domenii de
cercetare. Termenul provine de la vechiul nume al insulei Ceylon (Serendip) 9i
s-a impus datoriti romanului The three princes of Serendip (1754) al englezului
H. Walpole (n.tr.).