09.02.2020 Views

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

II2

MUNCA INTERPRETARII

ce ai". M-am simlit deconcertat gi am jurat cd n-am scris niciodatd

fraza aceea. Eram sigur de asta, din multe motive: primul e cd nu

cred c[ fericirea consti in a avea ceea ce avem, qi nici mdcar Snoopy

n-ar subscrie la o banalitate ca asta; al doilea, e improbabil ca un

personaj medieval si poat[ presupune ci fericirea consti in a avea

ceea ce are el efectiv, dat fiind cd fericirea pentru cultura medievald

era o stare care trebuia atinsi prin suferinlele vielii pe pimdnt. AEa

c6 am repetat ci n-am scris niciodatS randul acela, iar interlocutorul

meu m-a privit ca qi cum n-as fi gtiut nici lucrurile pe care le-am scris.

Pe urmd am gdsit citatul acela. Apare in timpul descrierii extazului

erotic al lui Adso in bucdtdrie. Acest episod, aqa cum Ei cel

mai obtuz cititor al meu poate s[ ghiceasci cu uqurin![, e alcituit

in intregime din citate din Cdntarea Cd.ntd.rilor Ei din mistici medievali.

in orice caz, chiar dacd cititorul nu identificd izvoarele, poate

presupune ci aceste pagini zugrdvesc senzaliile unui tAnir dupd

prima lui experienli sexual5 (Ei, probabil, ultima). Dacd te duci 9i

reciteqti rAndul in contextul lui (vreau sd zic contextul textului meu,

nu neapirat in contextul izvoarelor lui medievale), descoperi ci spune:

,,O, Doamne, cAnd sufletu-i ripit, atuncea singura virtute constS in

a iubi ceea ce vezi (nu-i adevirat?), iar cea rnai mare fericire e ci

ai ceea ce ai". Dar aEa stAnd lucrurile, textul meu spune ci fericirea

const[ in a avea ceea ce ai ,,cAnd sufletul e rdpit" (deci in momentul

viziunii extatice), nu in general sau in orice moment al vielii.

Acesta e cazul tipic in care nu-i nevoie sd cunoaqtem intenlia

autorului empiric; intenlia textului e evidentd, iar dacd cuvintele

au un sens convenlional, textul nu spune ceea ce cititorul acela -

ascultAnd d.e vreun impuls personal -

credea cd a citit. intre inaccesibila

intenlie a autorului qi discutabila intenlie a cititorului existd

intenlia transparent[ a textului care respinge o interpretare imposibil

de suslinut.

Un autor care gi-a intitulat cartea Numele trandafirulul trebuie

si se aqtepte la orice. in Note am scris cd am ales titlul acesta numai

pentru a lasa liber cititorul: ,,Tfandafirul e o figuri simbolicd atAt

de bogati in semnificalii, incAt aproape cd nu mai are niciuna: rozS

mistic6, iar roza a tr[it tot ce trdiesc rozele, rizboiul celor doud

roze, un trandafir e-un trandafrr qi n-ai ce-i face, rozacruceenii, gratii

ale minunatelor roze, trandafirul proaspit, imb[titor de miros.'."

in plus, cineva a descoperit ci unell manuscrise din De contemptu

mundi a lui Bernard de Morlay, din care am luat cu imprumut

hexametrul stat rosct. pristina nomine, nomina nuda tenernus' spunea

stat Rom.a pristina nomine, care conceptual ar fi mai coerent cu

restul poemului, ce vorbeqte de Babilonul pierdut, deqi inlocuirea lui

rosa cu Roma pune niEte probleme metrice, aqa incAt rosd pate

lecliunea demnh de preferat. E totuqi interesant cAnd te gAndeEti

c6, de mi-ar fi cdzut sub ochi versiunea aceasta alternativS, titlul

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!