Umberto Eco - Limitele interpretarii

ASPECTE ALE SE}IIOZEI HERMETICE
2.3.3. Marea Operd
Alchimia isi propune s6 opereze pe o Materie Primi astfel incat sd
ob!in[, printr-o serie de manipuliri, Piatra Filozofal[, capabil[ si
opereze proieclia, adic6 transformarea metalelor de rAnd in aur.
Materia primn e inleleasd de unii drept orice materie luatd ca substanli
de pornire pentru manipularile urmitoare, dar in acest caz
e mai uqor denumitb ,,prima materia". Dupd opinia cea mai rispAnditd,
Materia Prim6 propriu-zisa este ins6 o materie originari, acea
hyle a filozofilor antici, poate acel spiritus mundi din hermetismul
neoplatonic. ca atare nu e de gisit in natur6, qi deci insusi inceputul
operei se prezintl ca fiind problematic qi misterios. o alti interpretare
posibil[ este c[ in prima faz6, a operei, in procesul de descomprrtr"tu
qi de coacere, orice prima materia s-ar lua, produce Materia
Primi ce se afl[ in miezul oricirei materii empirice.
Aceste manipul[ri ale Materiei Prime au loc in trei faze, ce se disting
intre ele prin culoarea pe care materia treptat, treptat o cap[ti:
Opera Ia Negru, Opera Ia Alb Ei Opera la Roqu. CeIe trei opere par
,e pe de o parte, unui ritm astronomic (noapte, zori,
aparilia "o.""pond6, soarelui), iar pe de alta, unor ritmuri biologice (moarte Ei
resurecfie, putrezirea seminlei in sanul obscur al pSmantului, naqterea
Ei dezvoltarea florii sau a plantei). cele trei opere sunt insi
Ei trei tipuri de manipulare chimic6. opera la Negru presupune
coacerea Ei descompunerea materiei, opera la Alb e un proces de
sublimare sau de distilare, iar opera la Roqu e stadiul final (roqul e
culoarea solari, iar soarele linea adesea locul Aurului - si viceversa).
Dup[ unii, tocmai in faza putrefacliei (a morlii) se elibereazd cei
trei agenli primordiali ai operei: sulful (cald, uscat qi masculin) Ei
mercurul (rece, umed si feminin). Fuziunea acestor doua principii,
simbolizate gi prin Rege gi Regini, reprezintS. Nupliile chimice, al
cdror rezultat (uneori numit Rebis) este nagterea unui Prunc androgin,
sarea Filozofala (opera la Alb). De aici s-ar trece apoi c6tre
op"ru Ia Roqu, experimental destul de obscura, iar mistic inleleasi
ca moment aI extazului Ei aI ilumindrii totale.
cu toate acestea, se pot g6si in texte afirmalii precum urmitoarea
(datoratd lui Dom Pernety, despre care vom vorbi in mai multe
locuri in paginile urmdtoare: ,,Termenii "distilare", "sublimare,,, ,,calcinarerr,rasaliune,,
sau.digestier, sau <coacere>>, (reverberare", "disolutie,,
*discensiune, si .coagulare, nu sunt decAt una Ei aceeagi
operafie, ficut[ in unul Ei acelagi vas, adici o coacere a materiei..."
- Insirument fundamental al acestei manipulSri e cuptorul hermetic,
athanorul, dar sunt folosite qi alambicuri, vase, mojare, toate
desemnate prin nume simbolice, cum sunt: ou filozofic, pantec matern,
camerd nupliali, pelican, sfer[, morm6nt etc'