09.02.2020 Views

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Umberto Eco - Limitele interpretarii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

I28

MUNCA INTERPRETARII

reuEesc sd aibd interes critic fald de aceleaqi opere. Nu, Prieto na

spune ci culturile pot s[ nu fie interesate de anumite obiecte; spune

ci anumite obiecte nu permit sd fie vdzute sub unghiul unei pertinenle

pe care ele nu pot sd si-o arate din punct de vedere material.

Si trecem acum de la Prieto la un frlozof adversar al constanfelor

inductive, de la care Popper a invS.tat mult. Este David Hume,

care intr-un eseu foarte frumos, intitulat Regula gustului, povestegte

un episod din Don Quijote.

CAliva inEi beau vin dintr-un butoi; unul, gustAnd, gdsegte cd are

gust de fier ruginit, iar altul - iz de piele tdbdcitS. La sfArqit se

golegte butoiul qi se descoperi ci pe fundul lui se afla, cdzut6. de

mai mulli ani, o cheie legati cu o cureluqd de piele. Gusturile sunt

felurite, dar existd o reguli a gustului. Dacd vreunul ar fi hotirAt

c5 vinul acela avea gust de fiere, admildnd ci folosea limbajul in

toatd proprietatea lui, adicd voia sd se refere la gustul pe care majoritatea

indivizilor iI simt atunci cdnd beau fiere, ar fi fost liber,

acesta din urmd, sd nu-i placd vinul cu pricina, insd Ei ceilalli ar fi

fost liberi sd cad6 de acord asupra faptului ci, in lumina cunoqtintelor

noastre chimice, lichidul acela conlinea must, alcool plus un

numer de molecule de fier gi de piele. Faptui justifica primele dou[

degustdri cu o anumitl siguranld intersubiectivd si impunea, Ia o

adicd, sd se suspende judecata in ce o privea pe a treia.

Sd revenim acum la ideea mea despre idiolect. Idiolectul nu e

afirmarea ci vinul miroase a fier, care-i deja o lecturi Ei o judecati

criticS. E afirmalia cd vinul conline fier, adici acea afirmalie ce

proclami un aspect recognoscibil din punct de vedere intersubiectiv,

astfel incdt sb dea seamd de faptul cb. cineua (qi nu neapdrat un

oarecare) identifici in el un gust de frer.

8. Nanni repeti de mai multe ori ci intre o refleclie fiozoficd

asupra artei, care e gi cea practicati de el in pars construens a

cdrlii, Ei pluralitatea interpret[rilor critice nu e loc pentru ceva care

sd semene cu poetica qcolii pragheze. Nu-gi dd seama cd ficAnd aEa

arunci singurul lucru care putea s5" semene cu acea propunere de

teorii qtiinlifice pasibile de falsifrcare care-i este atAt de dragd datoriti

acelor idola theatri ai sii.

Cele pe care le propun mai jos sunt trei polaritdli ideale, care

insd in practic[ se pot contopi in mai multe feluri. Mai intdi o postulare

filozoficl, cea care admite ca opera-obiect si se pun5. drept

matrice a uiror pertinente posibile. Adicd admite c5. aceasta trebuie

sd aibi o reguld a propriilor manipul5ri ale limbajului, nu numai

posibilitatea de a da la iveald in ochii cititorului niste pertinente,

ci niqte relalii contextuale intre atari pertinente. Este vorba de un

postulat, de o idee ordonatoare, Ei, in acest sens, idiolectul postulat

nu e niciodatd descris. Este pura posibilitate a descrierii conjecturale

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!