Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
• Convenţia dintre Consiliul de Stat
din Basel şi Consiliul Municipal din
Lörrach, referitoare la deversarea
apelor reziduale din Lörrach în rîul
Rin;
• Oraşele Ventimiglia (I) şi Menton
(F) au semnat un acord de intenţie
care, alături de o convenţie de
cooperare (semnată la nivel
regional între provincia italiană
Imperia şi departamentul francez al
Alpilor Maritimi), a furnizat baza
legală pentru instituirea de servicii
publice comune în oraşele de
graniţă.
TIPOLOGIA STRUCTURILOR
TRANSFRONTALIERE
În prezent există numeroase structuri
transfrontaliere, cu mare diversitate în
ceea ce priveşte scopul,
competenţele şi capacităţile deţinute
(inclusiv implicarea în INTERREG şi
programe sau proiecte conexe).
Tipologia de mai jos înglobează cele
mai importante caracteristici ale
structurilor cu scopuri multiple, ca şi
capacitatea lor reală (sau potenţială)
de îndeplinire a unor funcţii la nivel de
program.
Euroregiuni şi organisme similare
O serie de organisme transfrontaliere
sînt cunoscuue sub denumirea de
“euroregiuni” (sau “euregiuni”). Cu
toate că nu sînt identice din punct de
vedere juridic sau organizatoric, ele
au în comun numeroase
caracteristici, avînd cu precădere:
• un caracter permanent;
• identitate separată de cea a
membrilor săi;
• resurse administrative, tehnice şi
financiare proprii;
• capacitate proprie de luare a
deciziilor.
Aria geografică a unei euroregiuni
este de obicei determinată de gradul
de integrare socio-economică şi nu
doar de unităţile sale administrative.
Organismele unei euroregiuni
transfrontaliere nu reprezintă o anexă
a guvernului regional sau local, ci un
nod central pentru organismele
existente. Cu toate că ele reprezintă
organismul central pentru
desfăşurarea tuturor activităţilor
transfrontaliere la nivel regional/local,
implementarea majorităţii activităţilor
incluse în planurile sau programele
transfrontaliere este efectuată de
către autorităţi competente şi de alte
organizaţii în conformitate cu
procedurile naţionale. O listă detaliată
a caracteristicilor euroregiunilor este
prezentată în Tabelul B.2.1.
Practic toate euroregiunile din cadrul
UE au deţinut un rol important în
desfăşurarea INTERREG atît la
graniţele interne cît şi la cele externe
UE. Ariile lor geografice au fost
desemnate ca arii eligibile pentru
implementarea programului
INTERREG, iar din punct de vedere
organizatoric ele îndeplinesc toate
funcţiile sau parte din funcţiile
necesare coordonării şi implementării
programului operaţional
corespunzător.
Majoritatea euroregiunilor sau
organismelor similare sînt instituite la
graniţele Germaniei cu Ţările de Jos,
Belgia, Elveţia, Austria, Polonia,
Republica Cehă, Franţa şi
Danemarca. Există însă euroregiuni
şi la graniţele Belgia/Olanda
(Euregiunea Scheldemond),
Italia/Austria (Euregiunea Tyrol),
Grecia/Bulgaria (Euroregiunea
Nestos/Mesta) şi Franţa/Spania
(Euroregiunea Midi-Pyrénées,
Languedoc-Roussilion, Catalunya)
(vezi Tabelul B.2.2a). Un număr
considerabil de structuri create pe
B 2 Structuri de cooperare la nivel strategic (program) 19