Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră lungă durată, deoarece necesită un control financiar mai riguros şi participare formală (care necesită existenţa unei structuri); • anumite instrumente se potrivesc mai degrabă pentru domenii de cooperare transfrontaliere specifice de tip economic sau comercial (ex. EEIG). În funcţie de cazul respectiv şi de legislaţia naţională acestea pot fi legate cu altele (ex. Societatea Economică Mixtă în Franţa, "Societa Per Azioni" din Italia sau "Regies" din Portugalia); • cu privire la activităţile de cooperare dintre autorităţile publice, guvernate de dreptul public şi îndeosebi autorităţile regionale, Franţa este singurul stat membru al UE care a creat un instrument specific, asocierea de interes public (Groupment d'Interet Public, GIP) cu care se pot realiza proiecte transfrontaliere. Acest instrument trebuie să-şi mai demonstreze încă eficacitatea sa în practică. Observaţii cu privire la calitatea proiectelor transfrontaliere viitoare Programele INTERREG IIIA viitoare ar trebui să pună un accent deosebit pe problema proiectelor transfrontaliere, asupra influenţei acestora în mediul de afaceri, a atractivităţii amplasării unor capacităţi de producţie, asupra coerenţei şi caracterului lor transfrontalier. De aceea este important ca viitoarele programe INTERREG IIIA să dea o definiţie comună asupra semnificaţiei unui proiect în ceea ce priveşte caracterul său transfrontalier. Cîteva întrebări fundamentale pot ajuta mai departe la elaborarea unei definiţii adecvate: • Se bazează aceste proiecte pe strategii sectoriale regionale comune (turism, deşeuri, mediu, infrastructură)? • Aceste criterii sectorial-specifice comune definesc clar valoarea acestui proiect (ex. locuri de muncă, infrastructură, turism, IMM, economie)? • Care este dimensiunea minimă şi maximă a unui proiect, de exemplu un minim situate între 50.000 şi 100.000 Euro şi un maxim care să nu depăşească întreg sectorul (ex.: construirea unei străzi ar costa atît de mult încît pentru restul proiectelor din programul respectiv n-ar mai rămîne nimic)? • Care este caracterul transfrontalier al proiectului? • Cum arată dezvoltarea posibilă a unui proiect, viabilitatea sa în ceea ce priveşte relaţia cost-eficacitate, locuri de muncă etc.? • Cît de mare este rata interesului regional reflectînd existenţa unei necesităţi reale? • Este un program cu importanţă frontalieră sau este un proiect tipic transfrontalier? • Cum se defineşte un proiect transfrontalier? (ex.: în termeni ai conţinutului, organizării, selecţiei de personal şi/sau cooperării financiare dintre parteneri de pe ambele părţi ale frontierei)? O definiţie precisă a proiectelor transfrontaliere, bazată pe experienţele cooperării transfrontaliere la frontiera germano-olandeză, sună astfel: Un proiect are caracter transfrontalier dacă partenerii de ambele părţi ale graniţei participă în ceea ce priveşte conţinutul, organizarea, selecţia de personal şi în finanţarea sa. • Conţinut semnifică faptul că, în ceea ce priveşte conţinutul şi obiectivul proiectului germanoolandez poate să existe chiar o singură amplasare naţională. B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 94
Ghid practic de cooperare transfrontalieră • Organizare semnifică finanţarea comună de către ambele părţi ale frontierei sub conducerea unuia dintre parteneri ca solicitant legal. Aceasta se aplică şi în cazul unui singur amplasament naţional. • Selecţie de personal semnifică realizarea comună a proiectului de către conducătorie din ambele părţi ale frontierei. • Finanţare semnifică faptul că aporturile financiare din partea conducătorilor trebuie să cumuleze un minim de 20% din cota cofinanţării regionale. Participarea financiară la nivel regional trebuie să fie asigurată chiar dacă amplasamentul unui proiect există doar pe o parte a frontierei. În plus, alături de cota germano-olandeză regională, apare cofinanţare din partea ministerelor economiei german şi olandez, într-o cotă de maximum 30% din finanţarea totală (în calitate de cofinanţare). Aceasta se aplică şi la proiectele care au doar un singur amplasament naţional. Proiectele INTERREG IIIA care sînt executate doar într-un stat membru, trebuie să satisfacă cel puţin unul din cele patru criterii numite mai sus. Există mulţi indicatori de proiect calitativi şi cantitativi care sînt fireşte măsurabili prin diferite căi. Există temei în a dezvolta indicatori în funcţie de domeniul de activitate şi, de asemenea, alegerea acestora împreună cu liderii proiectului. De exemplu, crearea de locuri de muncă în infrastructură (construcţia de drumuri) are probabil sens şi este măsurabilă pe termen scurt, dar locurile de muncă pot să dispară după ce s-a efectuat lucrarea respectivă. Pe de altă parte, locurile de muncă apărute ca urmare a cooperării între IMM-uri au mai degrabă tendinţa să devină permanente. În turism cea mai mare parte a locurilor de muncă pot fi măsurate doar indirect prin evaluarea creşterii de ansamblu a activităţii, acest procesneputînd fi atribuit doar INTERREG. De aceea, toate proiectele INTERREG IIIA viitoare ar trebui să conţină indicatori de proiect, fie în formă descriptivă, fie în forma unei matrice de evaluare care să cuprindă următoarele puncte: • efectul de sinergie; • concordanţa cu planurile şi programele transfrontaliere existente în euroregiuni; • valoarea adăugată a proiectului; • contribuţia proiectului la consolidarea situaţiei pieţei muncii; • contribuţia proiectului la eliminarea restricţiilor date de graniţă; • impactul euroregional al proiectului (ex. în ceea ce priveşte atractivitatea amplasării sau gradul de acceptare în rîndul populaţiei). Structurile INTERREG responsabile în viitor de selectarea proiectelor ar trebui să le evalueze în ceea ce priveşte caracterul de cuprindere expus în propunere, importanţa lor transfrontalieră, dezvoltarea viitoare posibilă şi cofinanţarea regională. Un criteriu suplimentar ar trebui să fie finanţarea ulterioară în concordanţă cu planurile, programele şi reglementările naţionale. Pentru evitarea cheltuielilor administrative importante, autorităţile din teritoriul în care îşi are sediul liderul proiectului trebuie să promoveze politica de bază, în timp ce autorităţile din ţara vecină vor stabili doar politicile secundare şi anume doar cu privire la puncte şi criterii care pot fi examinate exclusiv de către ele (ex.: costuri cu personalul, apărute în ţara vecină). Criterii regional-specifice care trebuie luate în considerare la proiecte pot fi dezvoltate în plus faţă de acelea conţinute în politicile şi liniile directoare INTERREG. B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 95
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126: Ghid practic de cooperare transfron
Page 175: Ghid practic de cooperare transfron
Page 187 and 188: C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 209 and 210: C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
Page 387 and 388:
Page 389 and 390:
Page 391 and 392:
Page 393 and 394:
Page 395 and 396:
Page 397 and 398:
Page 399 and 400:
Page 401 and 402:
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?