Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră COOPERAREA ÎNTRE REGIUNILE PARTENERE Cooperarea transfrontalieră începe, de regulă, cu iniţiative individuale, chiar dacă obiectivul este pe termen lung şi depinde adesea de persoane individuale, care fac primii paşi necesari. Aceasta se întîmplă îndeosebi pentru frontierele cu un trecut (sensibil) politic sau istoric, cu substraturi culturale foarte diferite sau probleme cu minorităţile etnice. Dezvoltarea unei baze de încredere între parteneri este prioritatea primelor contacte. Încrederea se construieşte însă numai pas cu pas. A-ţi cunoaşte partenerii de (pe) cealaltă parte a frontierei înseamnă a lua cunoştinţă de trecutul lor istoric, tradiţiile şi obiceiurile, de structurile politice şi legislative, de sistemul juridic, raporturile economice şi, lucrul cel mai important, de limba lor. Instrumentele care pot fi utilizate în această primă fază sînt diferitele forumuri sau reţele transfrontaliere, care sînt formate în regiunile de pe ambele părţi ale frontierelor şi sînt sprijinite de un secretariat. Aceste reţele servesc nu numai ca mecanism ce uşurează cooperarea prin furnizarea infrastructurii sau la sprijinirea contactelor de afaceri, ci şi la depăşirea obstacolelor majore (de exemplu, culturale, sociale, pe planul educaţiei sau al limbii). Ele oferă şi soluţii pentru rezolvarea problemelor ce apar zilnic la frontieră. În acest context experienţa arată că pentru domeniul socio-cultural, cooperarea transfrontalieră are aceeaşi însemnătate ca şi cooperarea socioeconomică. Adesea ea creează mai întîi fundamentul pentru proiecte transfrontaliere economice sau infrastructurale eficiente. Cooperarea transfrontalieră în domeniul cultural dobîndeşte rapid în majoritatea cazurilor rezultate vizibile, care B 1 Etapele cooperării şi structuri conexe contribuie esenţial la dezvoltarea înţelegerii cu privire la relaţiile cu ţara vecină. Aceasta este de o importanţă fundamentală pentru elaborarea de planuri de amenajare a teritoriului, pentru probleme de mediu, pentru hotărîri necesare în luarea de măsuri economice sau pentru realizarea de proiecte de infrastructură. Activităţile orientate pe cazuri individuale se găsesc la începutul oricărui tip de cooperare. Ele pot forma baza unei cooperări transfrontaliere strategice, orientată pe termen lung. Aceste activităţi orientate pe cazuri individuale (izolate) creează reţele şi conduc, în unele cazuri şi la structuri cu efect multiplicator, deoarece acestea reprezintă platforma pentru promovarea unei cooperări transfrontaliere generale. În plus, reţelele transfrontaliere de informaţii pot fi utilizate în scopul producerii primelor contacte între actorii din regiune, care au avantaje din această cooperare. Elaborarea şi răspîndirea de informaţii bilingve privind sferele tematice specifice (de exemplu asupra oportunităţilor pieţei, producătorilor) şi statisticile sprijină mai departe acest proces. Aceste informaţii stimulează nu numai formarea conştiinţei în regiunile de frontieră, ci ele netezesc chiar calea pentru legarea de relaţii între actorii deja existenţi de ambele părţi ale frontierei din domeniul privat şi public, de exemplu în viaţa afacerilor (înainte de toate întreprinderile mici şi mijlocii), între centrele de întreprinderi sau inovaţie, birouri de turism sau institutele de cercetare ale universităţilor. Instanţele publice, private sau organismele sectorului non-profit pot fi angrenate în construirea acestor reţele transfrontaliere. Cooperarea se poate realiza ad-hoc, ori pe baza înţelegerilor şi prin grupuri de lucru sporadice sau prin acorduri încheiate la nivel local, regional sau naţional. O asemenea cooperare comparativ mai puţin strânsă 5
Ghid practic de cooperare transfrontalieră poate lua naştere între autorităţi regionale, camere de industrie şi comerţ, asociaţii patronale, sindicate sau alte grupuri, care cooperează cu partenerii lor de peste frontieră. Câteva principii generale care stau la baza iniţializării cu succes a cooperării transfrontaliere eficiente ar putea fi deduse din multitudinea procedurilor orientate de la caz la caz: • cooperarea transfrontalieră ar trebui să fie cît mai aproape posibil de cetăţeni, pe plan regional şi local; • implicarea politicienilor aleşi ( de la nivel: naţional, regional, local şi, în măsura în care e adecvat, european); • cooperarea ar trebui să se bazeze pe parteneriat şi subsidiaritate (din interior - “inwards” şi exterior - “outwards”, i.e. participarea tuturor celor care pot contribui la procesul transfrontalier din interiorul şi exteriorul regiunii); • structurile transfrontaliere şi organismele anexă ale acestora, birou unic şi buget comun trebuie să fie dezvoltate mai departe ca rezultat şi ca unealtă pentru amplificarea cooperării şi nu ca scop în sine. DEZVOLTAREA “CONCEPTELOR ŞI STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE” Cooperarea de orientare strategică şi de dezvoltare necesită o abordare pe termen lung. Aceasta se bazează pe o analiză a situaţiei existente, a cooperării transfrontaliere anterioare şi a potenţialului pentru dezvoltarea ştiinţifică şi socială a unei regiuni europene (i.e. transfrontaliere), regiuni care vor defini modele, obiective, priorităţi, probleme şi domenii cheie ale activităţilor de cooperare transfrontalieră. Unul din primii paşi este definirea regiunii transfrontaliere. B 1 Etapele cooperării şi structuri conexe La aceasta se adaugă, în primul rînd, problemele comune, domeniile tematice şi interesele generale comune, în diferite domenii şi mai puţin factorii pur geografici sau administrativi. Chiar şi denumirea (atribuirea unui nume) este importantă! Scopul conceptelor (planurilor) transfrontaliere de dezvoltare constă în punerea la dispoziţie a informaţiilor şi analizelor pentru o evaluare strategică integrată şi pe termen lung (cca 15-20 de ani) care defineşte scopurile şi priorităţile specifice de dezvoltare, în cadrul cărora se pot realiza proiectele individuale. Al doilea pas constă în dezvoltarea de programe operaţionale pe termen scurt pornind de la aceste strategii pe termen lung. 1 MANAGEMENTUL DE PROGRAM ŞI IMPLEMENTARE Implementarea unei strategii transfrontaliere pe termen lung şi orientată pe sarcini (teme) necesită un management transfrontalier funcţional. De asemenea, trebuie să se ţină cont şi de responsabilităţi, cum ar fi priorităţile calitative şi temporale. În implementarea unei strategii transfrontaliere generale există anumite componente care pot fi rezolvate doar cu asistenţă UE (de exemplu, Iniţiativele Comunitare INTERREG, Phare-CBC, TACIS-CBC), sau cu ajutorul organismelor naţionale (de exemplu, programele naţionale de asistenţă) sau prin intermediul regiunilor transfrontaliere implicate la nivel regional şi local. Datorită structurilor şi sistemelor juridice diferite din Europa, trebuiesc găsite soluţii specifice pentru managementul practic al unor astfel de programe şi proiecte transfrontaliere. Atît strategia transfrontalieră cît şi aderarea la principiile de parteneriat şi subsidiaritate 2 sînt premise pentru un 1 Vezi capitolul A.5 2 vezi capitolul A.1 6
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38: Ghid practic de cooperare transfron
Page 45 and 46: A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 73 and 74: Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 83 and 84: PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 87: Ghid practic de cooperare transfron
Page 93 and 94: B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
Page 387 and 388:
Page 389 and 390:
Page 391 and 392:
Page 393 and 394:
Page 395 and 396:
Page 397 and 398:
Page 399 and 400:
Page 401 and 402:
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?