Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră cooperare dincolo de frontierele interne şi la căutarea de posibilităţi pentru o cooperare cu ţări terţe. Din cadrul măsurilor transfrontaliere de promovare din domeniul transportului şi infrastructurii fac parte: • aprovizionarea cu apă şi energie; • dezvoltarea telecomunicaţiilor; • îmbunătăţirea arterelor de transport în regiunile cu infrastructură învechită; • închiderea verigilor lipsă în transportul transfrontalier (missing links); • extinderi şi conectări la TENs în domeniul energiei, telecomunicaţiilor şi transportului. Pentru a fi asistate de către INTERREG, proiectele trebuie să fie incluse printre scopurile şi măsurile Programelor Operaţionale transfrontaliere. Aceasta necesită o planificare integrată care asigură faptul că se satisfac necesităţile regiunii de frontieră, că potenţialul de dezvoltare este folosit şi că posibilităţile financiare rezultate din realizarea pieţii unice şi în urma schimbărilor politice din Europa Centrală şi de Est sînt utilizate. Trei grupe de argumente demonstrează îmbunătăţirea infrastructurii în regiunile de frontieră: 1. creşterea progresivă a volumelor transportului şi aderarea de noi state membre necesită bune legături cu TENs şi bune legături interregionale transfrontaliere; 2. organizarea transportului combinat, a căilor rutiere, a liniilor de cale ferată şi a canalelor, cît şi o infrastructură pentru activităţi turistice, servesc promovării dezvoltării economiei regionale; C3 Transport şi infrastructură 3. exploatarea potenţialelor de dezvoltare regionale depinde mai ales de caracteristica specifică a regiunilor de frontieră; în consecinţă dezvoltarea infrastructurii interne şi externe este necesară pentru desfăşurarea cît mai eficientă a activităţilor dintr-o regiune. La realizarea programelor INTERREG I şi IIA, extinderea infrastructurilor a atins o valoare relativ înaltă mai ales în zonele Obiectiv 1. În cadrul programului INTERREG IIA au fost stabilite noi priorităţi, ţintind spre: • a pune un mai mare accent pe măsurile de tip soft; • a da o mai mare importanţă propunerilor venite de pe latura regională/locală. Aceste priorităţi au fost continuate în INTERREG IIIA. În general, proiectele infrastructurii de transport (mai ales cele mari) nu mai trebuie să constituie partea cea mai amplă dintrun program. Pentru aceasta stau cu preponderenţă şi în cantitate suficientă la dispoziţie mijloace din Fondurile Structurale şi de preaderare ale UE. Dacă INTERREG IIIA promovează infrastructura, atunci ar trebui ca să se ia în consideraţie mai întîi problemele de frontieră regional specifice, măsurile ar trebui să conţină avantaje nemijlocite pentru regiunile de frontieră şi nu să servească numai dezvoltării de infrastructuri naţionale sau internaţionale care traversează regiunile de frontieră (ex. în regiunile Obiectiv 1). O importanţă suplimentară i s-a dat infrastructurii începînd din 1996 datorită iniţiativei comunitare INTERREG IIC de promovare a 62
Ghid practic de cooperare transfrontalieră cooperării transnaţionale în domeniul amenajării regionale teritoriului. Aceasta vrea să promoveze, printre altele, sisteme de transport şi comunicaţie sustenabile prin: • îmbunătăţirea legăturilor transnaţionale de transport; • dezvoltarea (unei reţele de) noduri de transport multinaţionale; • folosirea tehnicii informaţionale şi de comunicaţii pentru o dezvoltare teritorială sustenabilă. Aceste măsuri sînt continuate, de asemenea, în INTERREG IIIB, în anii 2000-2006. Pentru programele de la frontierele externe ale UE şi cu frontierele din statele Europei Centrale şi de Est şi dintre acestea, guvernele şi regiunile acordă o importanţă mare îmbunătăţirii infrastructurii de transport. Aceasta se oglindeşte şi în folosirea mijloacelor Phare pentru cooperarea transfrontalieră (Phare CBC), de exemplu pentru măsuri de scară mică de îmbunătăţire a infrastructurii de transport (refacerea unor legături la punctele de trecere a frontierei, modernizarea punctelor de trecere a frontierei). Ca o premiză importantă se consideră în special la aceste frontiere dezvoltarea viitoare a unei infrastructuri transfrontaliere de transport şi comunicaţii pentru îmbunătăţirea contactelor şi extinderea pieţelor. În “Agenda 2000” Comisia stabileşte faptul că integrarea eficientă a noilor state membre în piaţa unică a UE depinde în mare parte de construcţia şi modernizarea reţelelor lor de transport. Ea accentuează faptul că în faza de pre-aderare s-a început cu un program de investiţii. UE trebuie C3 Transport şi infrastructură să acorde alocarea unei asistenţe financiare substanţiale, în special pentru extinderea coridoarelor de transport, în conexiunea cu TENs. În consecinţă, în cadrul noilor evoluţii ale programului PHARE s-a intensificat, începînd cu 1998, sprijinirea proiectelor prioritare de investiţii pentru transport în statele est şi central europene. Începînd cu anul 2000 acestea sunt sprijinite suplimentar prin noul instrument de politică structurală de pregătire a aderării (ISPA). Aceste măsuri vor contribui la dezvoltarea reţelei paneuropene de transport din statele est şi central europene şi vor promova în acelaşi timp coeziunea într-un context european mai larg. În plus a fost introdus în ultimii ani, conjugat cu extinderea UE spre Est şi pornind de la conferinţele paneuropeane pentru transport din Praga, Creta şi Helsinki din 1997, aşa-numitul proces-TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment). Grupul TINA, cuprinzînd înalţi oficiali din statele membre şi în curs de aderare, a dezvoltat în ultimii ani, împreună cu Secretariatul permanent-TINA, propuneri pentru infrastructura de transport viitoare în Europa Centrală şi de Est. 6. Perspective În comunicatul său COM (1998) 716, Comisia a reiterat obiectivele politicii comune privind transportul şi a clamat o "mobilitate sustenabilă" ca fiind "perspectiva pentru viitor". Prin urmare, sarcinile importante pentru perioada 2000-2010 sînt: • crearea unei mobilităţi sustenabile şi evaluarea sa continuă; • ridicarea eficienţei şi competitivităţii; 63
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198: Ghid practic de cooperare transfron
Page 209 and 210: C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 239 and 240: C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 247: Ghid practic de cooperare transfron
Page 265 and 266: Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
Page 387 and 388:
Page 389 and 390:
Page 391 and 392:
Page 393 and 394:
Page 395 and 396:
Page 397 and 398:
Page 399 and 400:
Page 401 and 402:
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?