Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
activităţilor necesare în faza de
follow-up;
• să ofere asistenţă de ordin general
sau consultanţă specială în anumite
domenii de cooperare exercitînd
astfel funcţie de consultanţă
pentru structurile de cooperare
existente, de exemplu
secretariatului comun sau grupurilor
de lucru transfrontaliere existente.
O serie de actori diferiţi pot participa
la aceste structuri de consultanţă,
dependent de obiectivele şi tipul /
mărimea proiectului. Particparea
actorilor locali poate să difere, de
asemenea, în funcţie de tipul / tema
proiectului, de exemplu:
• autorităţi regionale şi locale,
• administraţii teritoriale,
• parteneri sociali,
• asociaţii locale care activează în
domeniul cooperării (ex.: protecţia
mediului, cultură etc.),
• întreprinzători locali,
• instituţii de educaţie, universităţi,
şcoli tehnice,
• centre şi parcuri tehnologice,
• camere de industrie şi comerţ.
CONCLUZII PRIVIND
REGLEMENTĂRILE LEGISLATIVE
În prezent nu există în statele membre
ale Uniunii Europene nici un instrument
unitar pentru cooperarea
transfrontalieră la nivel de proiect.
Există o serie de instrumente derivate
din dreptul UE (de exemplu EEIG) sau
din practicile de cooperare bilaterale
(legislaţie naţională, înţelegeri ad-hoc
etc.).
În acest context trebuie observat faptul
că instrumentele descrise mai sus în
acest capitol se bazează pe iniţiative de
cooperare, ex. pe iniţiative naţionale
şi/sau regionale care se referă la
anumite domenii şi cazuri de
cooperare. Aceste instrumente sînt
supuse unei serii de limitări,
corespunzătoare legislaţiilor naţionale
sau condiţiilor cadru legislative
bilaterale în interiorul cărora
acţionează.
Tipul respectiv de cooperare
transfrontalieră (proiecte individuale,
programe pe mai multe domenii,
programe proiect) determină felul
instrumentului utilizat. Din acest motiv
o cooperare pentru proiecte este mai
facilă decît pentru programe, deoarece
se realizează prin simple contacte sau
printr-un acord. De aceea cooperarea
la nivel de proiect este adesea primul
pas în iniţierea unei cooperări integrate,
pe termen lung, în diferite domenii de
interes şi importanţă reciprocă.
Alţi doi factori importanţi trebuie luaţi,
de asemenea, în considerare în ceea
ce priveşte cooperarea transfrontalieră
la nivel de proiect: durata proiectului
(intervenţia diferitelor instrumente de
lungă şi scurtă durată) şi
sustenabilitatea instrumentului
pentru tipul de activitate potrivit
scopului proiectului. Aşadar natura
şi felul proiectului de cooperare
(conţinut, scop, durată etc.) precum şi
felul instrumentelor disponibile din
interiorul cadrului legislativ naţional
decid gradul cooperării. De aici se trag
următoarele concluzii:
• proiectele transfrontaliere nu sînt în
general dificil de lucrat şi nu necesită
neapărat soluţii instituţionale formale
(vezi structurile ad-hoc sau o serie de
înţelegeri între autorităţile locale şi alţi
actori care le permit pregătirea,
administrarea şi implementarea
proiectelor transfrontaliere);
• proiectele de cooperare pot totuşi să
fie legate de un cadru instituţional sau
de o structură de cooperare (ex.
EUREGIO, vezi şi cap.B2). Ceea ce
este de ajutor cînd este vorba de
proiecte de mari dimensiuni şi de
B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 93