Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid de cooperare transfrontalieră
importantă, mai ales în regiunile
transfrontaliere rurale, este
promovarea dezvoltării tipurilor de
turism compatibile cu menţinerea
unui mediu de înalta calitate şi, în
unele cazuri, evitarea sau abordarea
problemelor existente de degradare a
mediului, cauzate de “turismul de
masă” şi de planificarea deficitară a
dezvoltării infrastructurii. Principalele
dificultăţi se raportează nu numai la
integrarea diferitelor aspecte ale
politicilor zonale (adică integrarea
preocupărilor de mediu în strategiile
de dezvoltare turistică), ci şi la
îndeplinirea acestui deziderat în
situaţia în care trebuie depăşite şi
efectele de barieră ale frontierei.
Efectul de barieră al frontierelor
naţionale a avut prin tradiţie un
impact negativ asupra dezvoltării
turismului în regiunile frontaliere, aşa
încît aceste regiuni au fost mulţi ani
incapabile să-şi exploateze pe deplin
potenţialul turistic. Principalele
probleme raportate la dezvoltarea
turismului în regiunile transfrontaliere
pot fi rezumate după cum urmează:
• lipsa informaţiei asupra virtualelor
puncte forte ale regiunii frontaliere
ca întreg, care pot fi baza
dezvoltării unei diversităţi de
produse turistice, exploatînd la
maximum investiţiile existente în
infrastructura şi serviciile de
turism şi planificînd noi direcţii de
dezvoltare;
• problema conflictelor existente sau
potenţiale între turism şi alte
aspecte de dezvoltare de o parte
şi de alta a frontierei, mai ales în
cazul ariilor turismului de "masă”.
Acestea includ tendinţe de
hiperpotenţare a turismului şi
crearea unor noi dependenţe şi a
unui dezechilibru în structura
economică regională, şi
incompatibilităţi în privinţa
efectelor negative de mediu,
eroziune şi lipsa integrării în
cultura locală şi în modul de viaţă
al oamenilor şi al comunităţilor
locale;
• lipsa contactelor şi a reţelelor
specializate transfrontaliere între
instituţiile publice, a agenţiilor
echivalente de promovare a
turismului şi a altor organizaţii
incluzînd companiile private, care
pot ordona, dezvolta şi susţine
eforturi comune în actvităţile
turistice, mai ales în vederea
dezvoltării punctelor forte şi a
resurselor ce trebuie investite în
dezvoltarea produselor şi a pieţei
turistice;
• deficienţe în transport şi
infrastructură economică cerute de
dezvoltarea turismului, care aduc
regiunile transfrontaliere în situaţia
de a fi în primul rînd destinaţii mai
costisitoare, cărora le lipsesc
conexiunile interne şi infrastructura
care să reţină vizitatorii sau să îi
atragă în diversele perioade ale
anului (ex.: depăşirea problemelor
legate de caracterul sezonier).
Acestea includ probleme de
traversare a frontierei (drumuri,
poteci pentru ciclism, rute turistice
etc.), de transport public
transfrontalier, de facilităţi şi reţele
de cazare şi dificultăţi în atingerea
standardelor de calitate solicitate
de către turiştii cu venituri mari;
• lipsa abilităţilor şi a metodelor
cerute de oferirea serviciilor de
înaltă calitate de către firmele
turistice din regiunea
transfrontalieră; lipsa cunostinţelor
şi a abilităţilor de piaţă care să
informeze asupra dezvoltării
produselor turistice şi să le vîndă
eficient în pieţele avute în vedere.
O deficienţă majoră în raport cu
dezvoltarea turismului, mai ales în
regiunile rurale periferice, este
pierderea unor părţi însemnate a
veniturilor şi a locurilor de muncă
de către afacerile locale şi locuitorii
din respectiva regiune
C 4 Turism 82