Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
Franţa şi autorităţi publice din Spania şi
Olanda.
Pe măsură ce aceste tipuri de asocieri
au fost înfiinţate de către organizaţii
private, ele au oferit soluţii simple,
deşi limitate, la problemele cooperării
transfrontaliere la nivel de proiect.
Exemplele de la sfîrşitul acestui capitol
arată cîteva cazuri în care acestea au
fost înfiinţate ca instrumente de
facilitare a cooperării transfrontaliere,
atît în domeniul privat cît şi în cel
public.
SOLUŢII CONFORM DREPTULUI
NAŢIONAL
Societăţile economice mixte (Mixed
Economy Companies - MEC)
Societăţile economice mixte sînt un
instrument de drept francez care a fost
utilizat în alte state membre ale Uniunii.
Acestea primesc şi întrebuinţează
capital/finanţare publică şi urmăresc
obiectivele dreptului public. Instanţele
de drept public pot participa într-o MEC
ca şi autorităţile regionale şi locale, în
cazul în care sînt asociate cu
organizaţii publice sau private.
MEC pot activa în afara frontierelor
statale naţionale în calitate de
organism recunoscut de dreptul privat,
pot folosi mijloace financiar publice (ex.
fonduri ale autorităţilor publice) şi să
reprezinte interesele publice. Ca atare,
ele sînt un instrument util de cooperare
transfrontalieră, cu care autorităţile
publice pot coopera.
Flexibilitatea financiară a MEC este
totuşi limitată de diferiţi factori precum
controlul public strict asupra finanţării şi
al acordurilor încheiate cu autorităţile
naţionale: responsabilitatea
autorităţilor publice pentru cel puţin
50% din capital şi 50% din voturile
consiliului de conducere. În plus
înfiinţarea acestui instrument trebuie să
fie aprobată de către statele membre
de domiciliu ale partenerilor.
MEC au utilitate la nivel de proiect în
domeniile cooperării transfrontaliere.
Un exemplu de bună practică se
găseşte la frontiera francezo-italienă,
între oraşul francez Menton (în
regiunea PACA) şi oraşul italian
Ventimiglia (în provincia Liguria).
Grupări de interes public (Public
Interest Groupings – GIP)
Asociaţiile de interes public (GIP) sînt
un instrument permis de relativ puţină
vreme de către legislaţia franceză.
Acestea au fost destinate iniţial
cercetării ştiinţifice şi dezvoltării
tehnologice, îndeosebi pentru relaţiile
dintre universităţi şi firme şi au fost
folosite mai tîrziu în domeniile
activităţilor sociale şi de ocrotire a
sănătăţii, precum şi în instruire şi
management.
În Franţa asociaţiile de interes public se
formează prin acorduri între instituţii de
drept privat şi public şi pot iclude
autorităţi locale şi regionale. GIP sînt
astfel autorizate să încheie acorduri
între autorităţi publice, persoane fizice
şi ONG-uri (atît de drept public şi
privat). Acestea pot desfăşura o largă
gamă de activităţi cum ar fi
managementul lucrărilor publice (în cel
mai larg sens) sau realizarea de
cercetări comune şi dezvoltări
tehnologice prin colaborarea sectorul
privat şi public.
Asociaţiile de interes public din Franţa
pot fi considerate drept instrumente
dinamice pentru managementul
proiectelor care înlesnesc crearea de
structuri intermediare. Limitările rezidă
totuşi în faptul că GIP, potrivit dreptului
francez, sînt responsabile şi supuse
unui control strict al autorităţilor
naţionale (în speţă în ceea ce priveşte
controlul financiar al operaţiilor). Aceste
proceduri stricte de control, asociate cu
B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 91