Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră Limitele EEIG Cu toate că nu există restricţii în ceea ce priveşte participarea autorităţilor publice la EEIG (în măsura în care acestea cad sub incidenţa legii unui stat membru) conceptul EEIG conţine cîteva obstacole pentru cooperarea transfrontalieră, rezultînd din: • faptul că au fost concepute doar pentru cooperare economică, fără angajament faţă de alte forme de cooperare; • natura şi caracterul lor juridic; • relaţia juridică specială dintre EEIG, parteneri terţi şi organismele de drept public; • limitări ale managementului. Cu privire la natura şi caracterul juridic al EEIG, baza juridică care necesită ca EEIG să sprijine exclusiv "activităţile economice" limitează gama domeniilor lor de activitate transfrontalieră. În plus, EEIG poate acţiona numai după dreptul privat şi sînt, din acest motiv incapabile să preia funcţiile statutare ale autorităţilor regionale/locale. Nu este astfel posibilă crearea unei forme a dreptului public adecvată pentru un EEIG. O altă restricţie în utilizarea acestui instrument în scopul cooperării transfrontaliere se bazează pe anumite relaţii juridice între EEIG, parteneri terţi şi organisme de drept public, care nu pot fi controlate de către membrii EEIG ci numai printr-o lege naţională specială. Acolo unde au participat totuşi autorităţi de drept public la reglementări de drept privat, nu se mai aplică controlul nemijlocit exercitat de către dreptul naţional. În acest caz, legătura juridică este mai întîi susceptibilă de a fi controlată de către contractul asocierii respective şi abia după aceea reglementarea comunitară poate fi aplicată. Legislaţia naţională este consultată după ce s-a făcut uz de aceste două opţiuni. Relaţiile dintre partenerii terţi nu sînt posibile conform dreptului naţional şi, pentru acest tip de relaţie, ar fi trebui creat un nou organism de reprezentare. Pentru EEIG aceasta înseamnă o limitare importantă în ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră deoarece nu are abilitatea să conducă un program de cooperare vast (ceea ce va necesita stabilirea unor legături cu terţii, încheiate sub acţiunea dreptului public) fără crearea unei alte structuri. Drept urmare a constituirii sale juridice, EEIG nu poate prelua managementul nici unuia dintre participanţi ei, ci poate doar îndeplini sarcini auxiliare de dezvoltare a unor activităţi economice ale membrilor. Nu dispune în relaţie cu membrii săi de o personalitate juridică proprie. Autorităţile publice nu pot delega activităţi economice unei EEIG. Asta înseamnă că, deşi aceste asocieri poate atrage ajutoare UE, ele nu pot fi folosite în mod direct pentru administrarea unor activităţi economice. Ceea ce limitează mai departe posibilităţile de folosire ale acestui instrument drept cadru instituţional pentru activităţi transfrontaliere. În ciuda acestor limitări astfel de asocieri au fost înfiinţate de către diferiţi actori precum autorităţi locale, firme şi persoane fizice, sub jurisdicţia dreptului privat. Cîteva exemple notabile de autorităţi publice care au înfiinţat astfel de asocieri sînt proiectul "ENARCT" în Irlanda (între Consiliul Municipal Derry din Irlanda de Nord şi Consiliul Districtual Donegal Country Council din Irlanda) şi "EUROCORP EEIG" din Belgia unde a fost întemeiată o EEIG abia de puţin timp prin Autoritatea Belgiană de Dezvoltare pentru Brabantul Flamand (GOM Vlaams Brabant) în asociere cu firme private din Marea Britanie şi B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 90
Ghid practic de cooperare transfrontalieră Franţa şi autorităţi publice din Spania şi Olanda. Pe măsură ce aceste tipuri de asocieri au fost înfiinţate de către organizaţii private, ele au oferit soluţii simple, deşi limitate, la problemele cooperării transfrontaliere la nivel de proiect. Exemplele de la sfîrşitul acestui capitol arată cîteva cazuri în care acestea au fost înfiinţate ca instrumente de facilitare a cooperării transfrontaliere, atît în domeniul privat cît şi în cel public. SOLUŢII CONFORM DREPTULUI NAŢIONAL Societăţile economice mixte (Mixed Economy Companies - MEC) Societăţile economice mixte sînt un instrument de drept francez care a fost utilizat în alte state membre ale Uniunii. Acestea primesc şi întrebuinţează capital/finanţare publică şi urmăresc obiectivele dreptului public. Instanţele de drept public pot participa într-o MEC ca şi autorităţile regionale şi locale, în cazul în care sînt asociate cu organizaţii publice sau private. MEC pot activa în afara frontierelor statale naţionale în calitate de organism recunoscut de dreptul privat, pot folosi mijloace financiar publice (ex. fonduri ale autorităţilor publice) şi să reprezinte interesele publice. Ca atare, ele sînt un instrument util de cooperare transfrontalieră, cu care autorităţile publice pot coopera. Flexibilitatea financiară a MEC este totuşi limitată de diferiţi factori precum controlul public strict asupra finanţării şi al acordurilor încheiate cu autorităţile naţionale: responsabilitatea autorităţilor publice pentru cel puţin 50% din capital şi 50% din voturile consiliului de conducere. În plus înfiinţarea acestui instrument trebuie să fie aprobată de către statele membre de domiciliu ale partenerilor. MEC au utilitate la nivel de proiect în domeniile cooperării transfrontaliere. Un exemplu de bună practică se găseşte la frontiera francezo-italienă, între oraşul francez Menton (în regiunea PACA) şi oraşul italian Ventimiglia (în provincia Liguria). Grupări de interes public (Public Interest Groupings – GIP) Asociaţiile de interes public (GIP) sînt un instrument permis de relativ puţină vreme de către legislaţia franceză. Acestea au fost destinate iniţial cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, îndeosebi pentru relaţiile dintre universităţi şi firme şi au fost folosite mai tîrziu în domeniile activităţilor sociale şi de ocrotire a sănătăţii, precum şi în instruire şi management. În Franţa asociaţiile de interes public se formează prin acorduri între instituţii de drept privat şi public şi pot iclude autorităţi locale şi regionale. GIP sînt astfel autorizate să încheie acorduri între autorităţi publice, persoane fizice şi ONG-uri (atît de drept public şi privat). Acestea pot desfăşura o largă gamă de activităţi cum ar fi managementul lucrărilor publice (în cel mai larg sens) sau realizarea de cercetări comune şi dezvoltări tehnologice prin colaborarea sectorul privat şi public. Asociaţiile de interes public din Franţa pot fi considerate drept instrumente dinamice pentru managementul proiectelor care înlesnesc crearea de structuri intermediare. Limitările rezidă totuşi în faptul că GIP, potrivit dreptului francez, sînt responsabile şi supuse unui control strict al autorităţilor naţionale (în speţă în ceea ce priveşte controlul financiar al operaţiilor). Aceste proceduri stricte de control, asociate cu B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 91
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122: Ghid practic de cooperare transfron
Page 171: Ghid practic de cooperare transfron
Page 187 and 188: C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 209 and 210: C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
Page 387 and 388:
Page 389 and 390:
Page 391 and 392:
Page 393 and 394:
Page 395 and 396:
Page 397 and 398:
Page 399 and 400:
Page 401 and 402:
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?