Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
• Organizare semnifică finanţarea
comună de către ambele părţi ale
frontierei sub conducerea unuia
dintre parteneri ca solicitant legal.
Aceasta se aplică şi în cazul unui
singur amplasament naţional.
• Selecţie de personal semnifică
realizarea comună a proiectului de
către conducătorie din ambele părţi
ale frontierei.
• Finanţare semnifică faptul că
aporturile financiare din partea
conducătorilor trebuie să cumuleze
un minim de 20% din cota cofinanţării
regionale. Participarea financiară la
nivel regional trebuie să fie asigurată
chiar dacă amplasamentul unui
proiect există doar pe o parte a
frontierei. În plus, alături de cota
germano-olandeză regională, apare
cofinanţare din partea ministerelor
economiei german şi olandez, într-o
cotă de maximum 30% din
finanţarea totală (în calitate de
cofinanţare). Aceasta se aplică şi la
proiectele care au doar un singur
amplasament naţional.
Proiectele INTERREG IIIA care sînt
executate doar într-un stat membru,
trebuie să satisfacă cel puţin unul din
cele patru criterii numite mai sus.
Există mulţi indicatori de proiect
calitativi şi cantitativi care sînt fireşte
măsurabili prin diferite căi. Există temei
în a dezvolta indicatori în funcţie de
domeniul de activitate şi, de asemenea,
alegerea acestora împreună cu liderii
proiectului. De exemplu, crearea de locuri
de muncă în infrastructură (construcţia
de drumuri) are probabil sens şi este
măsurabilă pe termen scurt, dar
locurile de muncă pot să dispară după
ce s-a efectuat lucrarea respectivă. Pe
de altă parte, locurile de muncă
apărute ca urmare a cooperării între
IMM-uri au mai degrabă tendinţa să
devină permanente. În turism cea mai
mare parte a locurilor de muncă pot fi
măsurate doar indirect prin evaluarea
creşterii de ansamblu a activităţii, acest
procesneputînd fi atribuit doar
INTERREG. De aceea, toate
proiectele INTERREG IIIA viitoare ar
trebui să conţină indicatori de
proiect, fie în formă descriptivă, fie
în forma unei matrice de evaluare
care să cuprindă următoarele
puncte:
• efectul de sinergie;
• concordanţa cu planurile şi
programele transfrontaliere
existente în euroregiuni;
• valoarea adăugată a proiectului;
• contribuţia proiectului la
consolidarea situaţiei pieţei muncii;
• contribuţia proiectului la eliminarea
restricţiilor date de graniţă;
• impactul euroregional al proiectului
(ex. în ceea ce priveşte
atractivitatea amplasării sau gradul
de acceptare în rîndul populaţiei).
Structurile INTERREG responsabile în
viitor de selectarea proiectelor ar trebui
să le evalueze în ceea ce priveşte
caracterul de cuprindere expus în
propunere, importanţa lor
transfrontalieră, dezvoltarea viitoare
posibilă şi cofinanţarea regională. Un
criteriu suplimentar ar trebui să fie
finanţarea ulterioară în concordanţă cu
planurile, programele şi reglementările
naţionale. Pentru evitarea cheltuielilor
administrative importante, autorităţile
din teritoriul în care îşi are sediul liderul
proiectului trebuie să promoveze
politica de bază, în timp ce autorităţile
din ţara vecină vor stabili doar politicile
secundare şi anume doar cu privire la
puncte şi criterii care pot fi examinate
exclusiv de către ele (ex.: costuri cu
personalul, apărute în ţara vecină).
Criterii regional-specifice care trebuie
luate în considerare la proiecte pot fi
dezvoltate în plus faţă de acelea
conţinute în politicile şi liniile directoare
INTERREG.
B3 Structuri de cooperare la nivel de proiect 95