Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Ghid</strong> practic de cooperare transfrontalieră<br />
investitorii să înfiinţeze noi afaceri în<br />
zonă. Iniţiativa comunitară PEACE sa<br />
ocupat în afară de aceasta de<br />
îmbunătăţirea capacităţii<br />
administrative şi politice al<br />
autorităţilor publice, deoarece<br />
programul INTERREG IIA le-a<br />
acordat mai puţină atenţie. Noua<br />
situaţie politică a îmbunătăţit<br />
considerabil climatul dar este încă<br />
prea devreme pentru a se vorbi de<br />
efecte practice şi de rezultate.<br />
Cultura şi limba comună <strong>of</strong>eră toate<br />
posibilităţile pentru iniţiative comune<br />
şi cooperare în diverse proiecte.<br />
Funcţiile cooperării transfrontaliere<br />
sînt delegate din ce în ce mai mult<br />
partenerilor regionali şi locali.<br />
Cel mai important obstacol în relaţiile<br />
dintre regiunile de frontieră maritime<br />
sudice: Corsica/Sardinia,<br />
Corsica/Toscana, Puglia/Grecia de<br />
Vest şi Andaluzia/Maroc este nivelul<br />
relativ scăzut al contactelor<br />
transfrontaliere. Interesele comune<br />
se găsesc înainte de toate în<br />
domeniile protecţiei mediului şi într-o<br />
mai bună exploatare a potenţialului<br />
maritim (turism).<br />
Comparativ s-au dezvoltat, în ultimii<br />
ani, strînse relaţii între Wales şi<br />
Irlanda.<br />
În regiunile de frontieră Franţa de<br />
Nord/Sudul Belgiei (Hainault)<br />
depăşirea urmărilor restructurării<br />
industriilor învechite este o prioritate<br />
esenţială. Limba şi cultura comună<br />
<strong>of</strong>eră o bună bază pentru o<br />
cooperare transfrontalieră reală.<br />
Regiunile de frontieră ale Greciei,<br />
Germania de Est, Estul Austriei<br />
(Obiectiv 1) cît şi ale Suediei şi<br />
Finlandei (Obiectiv 6) sînt tratate în<br />
capitolul "Frontiere externe".<br />
A 2 Experienţe acumulate<br />
Zonele puţin populate anterior<br />
(Obiectiv 6) au existat numai pentru o<br />
scurtă vreme după ce Suedia şi<br />
Finlanda s-au alăturat UE şi pînă în<br />
momentul în care li s-a acordat<br />
statutul de Obiectiv 1 pentru perioada<br />
<strong>2000</strong>-2006. Aceste regiuni au mai<br />
puţin de 8 locuitori pe Km 2 (0,4% din<br />
populaţia UE). Ele se află în mijlocul<br />
şi nordul Scandinaviei şi cuprind ca<br />
suprafaţă aproximativ jumătate din<br />
suprafaţa ambelor ţări, dar în<br />
Finlanda numai 16,6% şi în Suedia<br />
numai 5,0% din polulaţia totală.<br />
Pentru aceste regiuni de frontieră<br />
slab populate din Obiectiv 6<br />
priorităţile sînt cele ce urmează:<br />
- înlăturarea treptată a poziţiei<br />
periferice faţă de piaţa unică<br />
europeană inter alia prin reducerea<br />
dezavantajelor de infrastructură încă<br />
existente şi depăşirea distanţelor<br />
mari,<br />
- îmbunătăţirea calităţii procesului de<br />
educaţie (inclusiv în universităţi) şi a<br />
posibilităţilor de angajare, îndeosebi<br />
pentru tineri şi femei,<br />
- îmbunătăţirea reţelelor de<br />
cooperare care pînă acum erau slab<br />
dezvoltate,<br />
- construirea şi extinderea dotărilor<br />
sociale (în ciuda costurilor relativ<br />
ridicate) prin exploatarea zonelor de<br />
comerţ transfrontalier.<br />
Alte regiuni de frontieră situate la<br />
frontierele teritoriale interne<br />
Regiunile de frontieră "mai avansate"<br />
cuprind un spectru larg, de la zone<br />
care nu sînt eligibile pentru asistenţă<br />
în cadrul politicilor structurale ale UE,<br />
pînă la regiuni clasificate ca fiind de<br />
tip Obiectiv 2.<br />
Regiunile de tip Obiectiv 2 sînt acelea<br />
care au probleme structurale, a căror<br />
20