Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Ghid</strong> practic de cooperare transfrontalieră<br />
Elementele cheie care favorizează o<br />
cooperare transfrontalieră intensivă la<br />
frontierele maritime sînt:<br />
- distanţă scurtă între malurile<br />
regiunilor de frontieră cît şi bune<br />
legături de transport (porturi, bacuri),<br />
care înlesnesc funcţiile gateway<br />
(“portal”) pentru circulaţia liberă a<br />
mărfurilor şi persoanelor, cît şi pentru<br />
transportul internaţional.<br />
- în unele cazuri, în care regiunile de<br />
frontieră se află foarte aproape una<br />
de cealaltă, s-a îmbunătăţit accesul<br />
prin crearea de legături fixe între<br />
malurile afectate (de exemplu, prin<br />
tunelul de sub Canalul Mînecii, între<br />
Regatul Unit şi Franţa, podul peste<br />
Øresund între Danemarca şi Suedia)<br />
ceea ce transformă frontiera maritimă<br />
într-o "frontieră teritorială".<br />
- relaţii istorice puternice şi<br />
asemănări culturale (de exemplu,<br />
între Danemarca/Suedia/Finlanda,<br />
între Estonia/Finlanda sau între<br />
Irlanda/Wales).<br />
Priorităţile pentru regiunile de<br />
frontieră maritime cuprind<br />
următoarele aspecte principale:<br />
- îmbunătăţirea generală a reţelelor<br />
de transport, în special în regiunile de<br />
tip Obiectiv 1 (de exemplu, GR/I)<br />
pentru depăşirea dificultăţilor de<br />
acces. Aceasta se referă la tipurile de<br />
transport (bacuri, tren etc.), durata<br />
călătoriei de la o regiune de frontieră<br />
la alte regiuni, costurile, distanţa<br />
(apropierea dintre regiunile de pe<br />
ambele părţi ale frontierei) şi la<br />
punctele de vedere specifice;<br />
- funcţia de gateway, ca stimul<br />
principal şi legătură de tranzit cu<br />
pieţele internaţionale (de exemplu,<br />
Finlanda/Suedia);<br />
- lacunele din infrastructura de<br />
transport şi din reţeaua de transport<br />
şi comunicaţii care uneşte ambele<br />
A 2 Experienţe acumulate<br />
regiuni de frontieră (puncte de<br />
trecere);<br />
- monitorizarea mediului, protecţia şi<br />
managementul mediului, dezvoltarea<br />
comună şi managementul comun al<br />
resurselor naturale;<br />
- consolidarea regiunii transfrontaliere<br />
ca unitate economică. Aceasta se<br />
referă în special la regiunile de<br />
frontieră maritime aflate foarte<br />
aproape una de cealaltă cu legături<br />
istorice şi culturale puternice prin<br />
acţiuni comune în domeniul<br />
dezvoltării economice, turismului,<br />
cooperării între firme, cercetării şi<br />
educaţiei, (de exemplu, Åland-<br />
Islands);<br />
- provocarea principală pentru<br />
regiunile care se află la distanţă mare<br />
unele de altele constă în dezvoltarea<br />
de contacte şi reţele între diferite<br />
autorităţi şi organizaţii în cadrul<br />
cooperării interregionale.<br />
În cazul programelor pentru<br />
frontierele maritime interne există<br />
importante diferenţe grupate în<br />
principal după criterii geografice (vezi<br />
Tabelul 1).<br />
Toate cele 5 programe ale grupei<br />
nordice (Fyn-Kern, Storstrom-<br />
Ostholstein, Øresund, Åland şi<br />
Kvarken-MittSkandia - S/F) au<br />
structuri permanente regionale /<br />
locale transfrontaliere care au fost<br />
responsabile practic de toate<br />
aspectele tehnice ale dezvoltării şi ale<br />
managementului programelor<br />
INTERREG IIA. Cu excepţia<br />
Øresund-ului toate aceste programe<br />
au un cont bancar comun în ceea ce<br />
priveşte contribuţiile UE.<br />
Aceasta se află în contradicţie cu<br />
cele trei programe sud-europene<br />
(Grecia-Italia, Corsica-Sardinia,<br />
Corsica-Toscana) care sînt complet<br />
sub dezvoltate în ce priveşte<br />
26