Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră Comisia Europeană a promulgat un comunicat asupra „politicii culturale”. În 1982, aspectele culturale deveniseră o latură din ce în ce mai importantă a politicii UE şi li se alocaseră deja primele fonduri. Ca urmare a Single European Act, a fost înfiinţat în 1992 Consiliul Ministerial pentru Relaţii Culturale. În acelaşi an, odată cu creşterea alocaţiilor bugetare, s-a constituit cadrul viitoarei politici de relaţii culturale în Europa. Fundamental pentru iniţiativele de acest tip ale UE este Art. 128 al Tratatului de la Maastricht (1992), care stabileşte puterile aplicabile şi zonele eligibile pentru susţinere sub auspiciile politicii culturale ale UE. În special în Secţiunea 4 se stipulează ca toate politicile UE să ia în considerare aspectele culturale (în ceea ce este cunoscut sub denumirea de clauza conştientizării culturale). O rezoluţie unanimă trebuie supusă aprobării Consiliului Ministerial pentru Relaţii Culturale pentru a permite implementarea programelor culturale ale UE (de ex. Raphael, Kaleidoscope, Ariane, Media). S-a dispus şi aprobarea unor proiecte pilot cu implicaţii culturale, ca cele din Art. 10 al Reglementării Fondului European de Dezvoltare Regională. Statisticile arată că dintre toate iniţiativele cu implicaţii culturale existente doar un mic procent sînt susţinute de programele culturale speciale ale UE sau de cele din domeniul social sau educaţional şi că marea majoritate sînt susţinute de Fondurile Structurale ale UE, în special de Fondul European de Dezvoltare Regională. O evaluare a programelor INTERREG I şi IIA demonstrează cu claritate că toate regiunile transfrontaliere europene necesită instituirea unor proiecte culturale cum ar fi „proiectele cu finanţare redusă” (SPF) sau cele „individ / individ”. O varietate de iniţiative mici pot prin urmare să beneficieze de C 8 Cultură şi mass media susţinere INTERREG şi Phare CBC, care ar avea un efect de lungă durată asupra dezvoltării cooperării transfrontaliere. Aceasta se realizează în primul rînd prin crearea unui climat care să încurajeze persoanele şi firmele să se stabilească în regiunile frontaliere şi care îmbunătăţeşte acei factori care le făcuseră să fie considerate nepotrivite pentru afaceri. Astfel, cultura devine un factor important în atragerea de investitori. Parlamentul European (EP) a cerut Comisiei Europene în 1996 să emită un comunicat intitulat „Politică şi cultură de coeziune” (COM (96) 512). Acest document a scos în evidenţă următoarele probleme: punctele de vedere cele mai importante şi baza legală pentru politica de relaţii culturale europene; semnificaţia politicii culturale în dezvoltarea regională şi creşterea forţei de muncă; frontierele: potenţial şi proiecte de viitor. Comisia Europeană a mai evidenţiat legătura strînsă dintre viaţa culturală (instituţii publice, culturale şi socioculturale – teatre, muzee, galerii de artă, clădiri istorice urbane / rurale) şi domeniile culturale (muzică, artă, literatură, film şi televiziune, arhitectură, arte şi meşteşuguri, protecţia monumentelor, turism). Prin urmare, probabil că în scurt timp Fondurile Structurale ale UE vor fi utilizate pentru sprijinirea iniţiativelor culturale destinate promovării coeziunii economice şi sociale ca şi dezvoltării armonioase a comunităţii. În solicitarea de propuneri pentru iniţiative culturale (C (95) 253/11), Comisia a oferit o promovare în trei etape a culturii: • cultura ca sursă esenţială de forţă de muncă atît prin activităţi care să vină în sprijinul moştenirii 166
Ghid practic de cooperare transfrontalieră cultural-istorice cît şi prin produsele culturale care, direct sau indirect, pot afecta piaţa forţei de muncă (servicii, IMM-uri); • cultura ca factor din ce în ce mai important în îmbunătăţirea potenţialului de investiţii şi imaginii unei regiuni ca şi în revitalizarea atît a zonelor urbane cît şi a celor rurale; • cultura ca promotor al integrării sociale şi întăririi coeziunii sociale. Ca parte integrantă a politicii sale regionale, Uniunea Europeană încearcă să realizeze integrarea măsurilor culturale şi de dezvoltare. Ea este în favoarea unei abordări "bottom up", care să fie apoi îmbunătăţită printr-o procedură de contra-flux (revizuirea scopurilor şi iniţiativelor propuse de „jos în sus” şi apoi de „sus în jos”). Programele INTERREG şi Phare CBC au arătat cît de importantă este completarea măsurilor economice cu cele socio-culturale, care sprijină procesul de îndeplinire a scopurilor propuse. În acest sens, INTERREG IIA şi Phare CBC oferă un potenţial considerabil prin finanţările pentru proiecte mici şi cele individ/individ. Cu toate acestea, acest potenţial este adeseori restrîns de prevederile Reglemetărilor pentru Fondurile Structurale şi Phare ( ca şi de Îndrumarul INTERREG şi Reglementarea pentru Phare CBC) precum şi de felul în care sînt interpretate în context naţional. În plus, diferenţele dintre prevederile INTERREG şi Phare CBC impun şi alte constrîngeri asupra încercării regiunilor frontaliere şi transfrontaliere de a combina finanţarea din aceste două surse pentru întocmirea unor veritabile proiecte transfrontaliere. C 8 Cultură şi mass media 2.2. Politica mass media Baza legală pentru politica mass media se găseşte atît în Art. 128 din tratatul CE asupra culturii, cît şi în Art. 59 şi 60 din acelaşi tratat asupra liberei circulaţii a serviciilor, şi Art. 130 f – q din acelaşi tratat asupra politicii de cercetare şi tehnologie. Avînd în vedere funcţia sa sociopolitică, orice măsură mass media, dar în special cele legate de regiunile transfrontaliere, trebuie să realizeze un echilibru între necesităţile culturale şi cele de afaceri. Spre deosebire de cultură, mass media este în primul rînd reprezentată de produsele economice şi prin urmare se află sub incidenţa regulilor Pieţei Europene Unice. Politica mass media a UE are trei mari priorităţi importante: 1. Crearea unei pieţe europene mass media prin aducerea la un numitor comun a reglementărilor de furnizare. Aceasta urmează să asigure ca transmisiunea produselor de televiziune în afara graniţelor, care este de fapt inevitabilă în practică (mai ales în cazul ţărilor situate în imediata vecinătate), să nu încalce reglementările statului ce receptează semnalele. Un prim pas în acest sens a fost făcut în Directiva CE intitulată „Televiziunea fără frontiere”, aprobată de către Consiliu în 1989. Cu toate acestea, alte propuneri mai substanţiale ale Comisiei din 1995/6 nu au fost aprobate de către Consiliu. 2. Promovarea infrastucturilor audiovizualului începînd cu sfîrşitul anilor ’80. Avînd în vedere faptul că producţiile cinematografice şi de televiziune sînt considerate în 167
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302: Ghid practic de cooperare transfron
Page 349 and 350: C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351: Ghid practic de cooperare transfron
Page 377 and 378: C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?