Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

More documents

Recommendations

Info

Ghid practic de cooperare transfrontalieră management eficient de concepte / programe şi proiecte de dezvoltare pe plan regional şi local. Aceste principii trebuie să se oglindească în soluţiile practice, care sînt dezvoltate pentru fiecare regiune de frontieră în parte şi aplicate în diferitele etape ale programului şi în implementare. Acest demers constant şi pe termen lung serveşte la activarea şi folosirea potenţialului endogen disponibil de dezvoltare al regiunii de frontieră prin intermediul cooperării transfrontaliere. Obiectivele urmărite sînt: promovarea de noi activităţi economice, dezvoltarea bazei economice, crearea de locuri de muncă şi promovarea în continuare a dezvoltării unei regiuni europene de frontieră în diverse domeniile. Această abordare specific regional-strategică în vederea dezvoltării unei regiuni de frontieră - respectiv transfrontaliere, este promovat de UE printr-o serie de iniţiative şi programe, mai ales prin INTERREG şi PHARE-CBC. 3 Într-un asemenea stadiu al colaborării este important să se creeze o structură organizaţională cu caracter permanent care să fie capabilă de a se alătura în mod continuu acestui proces de dezvoltare şi revizuire strategică. Aceasta poate să se realizeze printr-un consiliu de conducere format pentru o regiune / structură transfrontalieră, cît şi prin grupuri de lucru permanente şi/sau printr-un secretariat transfrontalier, cu membri provenind din ambele părţi ale frontierei. Asemenea structuri transfrontaliere cu capacitate de decizie precum şi sistemele financiare şi tehnice de sprijin (din interiorul şi din exteriorul regiunii de frontieră) vor fi mai departe stringent necesare, în acest stadiu mai avansat de cooperare. În structurile transfrontaliere cu capacitate de decizie (grupuri de lucru sau euroregiuni), fie că sînt de drept 3 vezi capitolul A.4 B 1 Etapele cooperării şi structuri conexe public sau privat, este esenţial a fi respectată reprezentarea egală în participarea din ambele părţi ale frontierei. Este de importanţă crucială ca toţi actorii importanţi de pe ambele părţi ale frontierei (autorităţi publice, parteneri sociali, asociaţii ecologice etc.), care pot aduce o contribuţie la cooperarea transfrontalieră să fie implicaţi în implementarea programelor şi proiectelor. În acest scop sînt potrivite mai ales grupurile de lucru, în care se planifică, se dezvoltă şi se realizează proiecte. Cu toate acestea, dacă numărul partenerilor trebuie să fie diferenţiat datorită deosebirilor din administraţiile, structurile şi competenţele naţionale de pe ambele părţi ale frontierei, nu este necesară o reprezentare cu paritate numerică. Această participare largă a tuturor resurselor dintr-o regiune transfrontalieră la acţiuni practice garantează: • obiective transfrontaliere veritabile şi domenii de acţiune; • caracterul transfrontalier al programelor şi proiectelor; • îndeplinirea criteriilor UE pentru INTERREG, Phare-CBC, a exigenţelor planurilor naţionale şi a reglementărilor, dacă acestea sînt dezvoltate; • caracterul echilibrat şi complet al programelor în ceea ce priveşte domeniile de acţiune şi proiectele în cadrul unei regiuni transfrontaliere; • furnizarea de mijloace financiare din ambele părţi ale frontierei (de exemplu, pentru cofinanţarea naţională, regională şi locală a programelor UE); • capacităţi de realizare a proiectelor transfrontaliere; • urmărirea priorităţilor transfrontaliere în timpul realizării; • evaluarea adecvată a programelor şi proiectelor. 7
Ghid practic de cooperare transfrontalieră PRINCIPII ESENŢIALE PENTRU ÎNFIINŢAREA STRUCTURILOR CONEXE O cooperare transfrontalieră pe termen lung, orientată spre scop necesită, mai devreme sau mai tîrziu, structuri de organizare transfrontaliere durabile şi angajate. Aceste structuri ar trebui să dispună de instrumente tehnice / administrative, financiare şi cu capacitate de decizie corespunzătoare sarcinilor lor crescînde. În organismele cu capacitate de decizie şi cu răspundere politică sau managerială ar trebui ca partenerii de pe ambele părţi ale frontierei să fie reprezentaţi în mod egal, independent de mărimea, populaţia şi de jurisdicţia unei regiuni. Acest personal tehnic şi administrativ implicat în probleme transfrontaliere trebuie să răspundă în faţa unui organism transfrontalier. Acest fapt ajută la depăşirea obstacolelor care pot surveni datorită intereselor naţionale puternice şi ale unei "gîndiri locale". Aceasta este singura cale pentru obţinerea unui consens transfrontalier regional, acceptabil pe plan intern şi credibil pe plan extern. Absenţa structurilor / organizaţiilor transfrontaliere şi a strategiilor conexe pot provoca dificultăţi esenţiale în subvenţionarea regiunilor de frontieră, de către organismele europene şi naţionale (de exemplu: În ce măsură regiunilor de frontieră li se pot da competenţe descentralizate, pentru executarea unui program de tip INTERREG? În ce măsură li se pot acorda direct mijloace financiare sau în ce măsură pot ele fi răspunzătoare pentru acestea?). În timp ce crearea de structuri transfrontaliere reale se poate realiza doar cu mari eforturi într-o perioadă scurtă de timp, o serie de acorduri practice sînt relativ uşor de atins. Managementul transfrontalier de B 1 Etapele cooperării şi structuri conexe programe şi realizarea de proiecte se poate efectua pe termen scurt prin intermediul legislaţiei private şi, pe termen lung, numai prin intermediul legislaţiei publice. Există posibilitatea înfiinţării fără mari dificultăţi a asociaţiilor / societăţilor naţionale pe ambele părţi ale frontierei, care se bazează pe dreptul public existent în fiecare ţară. Aceste structuri regionale / locale conform dreptului naţional ("pîrghii" juridice naţionale) servesc la stabilirea de acorduri transfrontaliere de drept privat, cu ajutorul cărora se formează o structură transfrontalieră comună. 4 Structurile relativ avansate de cooperare de la frontiera germanoolandeză sînt considerate adesea ca un rezultat al factorilor politici şi geografici deosebiţi. Chiar dacă aceasta convine în parte, totuşi premisele de bază din întreaga Europă sînt aproximativ aceleaşi. Înainte de toate structurile juridice trebuie să se orienteze după diferitele exigenţe regionale / locale şi naţionale. Că acest lucru este posibil, s-a dovedit în anii trecuţi de exemplu, la frontiera spaniolă / portugheză, la frontierele Germaniei cu Polonia şi cu Republica Cehă, în Austria, Irlanda / Nordul Irlandei sau Nordul Greciei, dar în special în statele asociate cum ar fi: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria sau Statele Baltice. Greşelile mereu repetate care frînează structurile transfrontaliere şi managementul de programe comune constau în tendinţa de a armoniza şi de a face similare competenţele legale şi structurile de pe ambele părţi ale frontierei, considerîndu-le o premisă pentru cooperarea transfrontalieră. Prin eforturile de acest fel se pierd mulţi ani şi de aceea ele se pot dovedi contraproductive. 4 vezi capitolul A.3 8
Page 1 and 2:
Ghid 2000 Politici Regionale Comisi
Page 3 and 4:
Günter Verheugen Michel Barnier Me
Page 5 and 6:
INTRODUCERE AEBR şi Comisia Europe
Page 7 and 8:
Ghid practic de cooperare transfron
Page 9 and 10:
PARTEA A CONDIÞIILE CADRU
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
A 2 EXPERIENÞE ACUMULATE
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40: Ghid practic de cooperare transfron
Page 45 and 46: A 4 PROGRAME ŞI INIŢIATIVE LA NIV
Page 73 and 74: Priorităţi 1. Structură Teritori
Page 83 and 84: PARTEA B STRUCTURILE COOPERĂRII
Page 89: Ghid practic de cooperare transfron
Page 93 and 94: B 2 STRUCTURI DE COOPERARE LA NIVEL
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
C 1 AMENAJAREA TERITORIULUI
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
C 2 DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
C 3 TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Ghid de cooperare transfrontalieră
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
C 8 CULTURĂ ŞI MASS MEDIA
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
C 9 AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RUR
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
Page 387 and 388:
Page 389 and 390:
Page 391 and 392:
Page 393 and 394:
Page 395 and 396:
Page 397 and 398:
Page 399 and 400:
Page 401 and 402:
show all

Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?