Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
• elaborarea de linii directoare
transfrontaliere, cu participarea
municipalităţilor şi regiunilor;
• dezvoltarea resurselor naturale
transfrontaliere;
• planificarea fluxurilor de transport
la toate frontierele europene;
• dezvoltarea zonelor transfrontaliere
industriale şi de comerţ, de
canalizare, aprovizionarea cu apă
şi electricitate;
• includerea criteriilor şi obiectivelor
de amenajare a teritoriului în
programele de transfrontaliere de
dezvoltare şi acţiune din cadrul
politicilor regionale şi în Programele
Operaţionale INTERREG I şi IIA.
De dorit ar fi o intensificare viitoare a
cooperării transfrontaliere în domeniul
amenajării teritoriului cu o participare
mai amplă a municipalităţilor şi regiunilor.
Pentru aceasta trebuie să se evite mai
ales ca planurile naţionale specializate să
fie coordonate transfrontalier, exclusiv
sub aspecte sectoriale. ŞI planificarea
specializată, bazată pe legi care
stipulează măsuri specifice, trebuie să fie
orientată către obiectivele, principiile şi
liniile directoare ale planificării amenajării
teritoriului. Pentru coordonarea
transfrontalieră a amenajării teritoriului,
care depăşeşte frontierele statale, e
suficient adesea informarea iniţială
reciprocă şi participarea vecinilor, cât şi
coordonarea planurilor de amenajare a
teritoriului (a căror aplicabilitate înceta în
trecut la frontierele statale). Cu toate
acestea, în cazul în care angajamentul
propriu al autorităţilor responsabile cu
amenajarea teritoriului în privinţa
hotărârilor şi recomandărilor comisiilor de
resort, nu este sufficient datorită
conflictelor de interese care ameninţă
dezvoltarea spaţiului transfrontalier,
statele învecinate trebuie să fie pregătite
pentru a da caracter obligatoriu
planificării transfrontaliere printr-un tratat
(ex. asupra: apei freatice, cărbunelui
brun, alte materii prime).
O intensificare însemnată a cooperării
transfrontaliere la toate nivelele
planificării este necesară în viitor prin:
• analize clare ale problemelor
actuale şi viitoare ale amenajării
teritoriului;
• analize ale piedicilor şi restricţiilor
legislative care stau în calea
planificării cooperării
transfrontaliere;
• un process continuu de informare
transfrontalieră şi analiză a
amenajării teritoriului cu ajutorul
analizelor socio-economice ale
amenajării teritoriului;
• implementarea programelor de
dezvoltare (INTERREG III) pe baza
acordurilor speciale;
• elaborarea de planuri de dezvoltare
sectorială (ex.: pentru transport,
turism, dezvoltarea spaţiilor
deschise şi a zonelor urbane);
• întocmirea unor linii directoare de
amenajare a teritoriului
transfrontaliere şi a unor programe
de ordin general pentru dezvoltarea
amenajării teritoriului în contextul
dezvoltării regiunilor adiacente şi
comunităţilor de la frontiere;
• determinarea unor zone importante
metropolitane (reţele urbane) în
zonele de frontieră precum şi
cooperarea regională şi locală între
oraşele divizate de frontierele
naţionale şi interconectarea zonelor
transfrontaliere ale centrelor
importante;
• votarea transfrontalieră regulată a
tuturor planificărilor şi măsurilor
referitoare la teritoriu;
• examen, dacă există spaţii de
acţiune politice de amenajare
teritorială;
• expulzarea zonelor de protecţie şi
de întrepătrundere de biotopi, a
parcului natural transfrontalier şi
planificarea teritorială, a peisajului;
• amplasarea de programe de
asanare pentru îmbunătăţirea
situaţiei mediului;
C 1 Amenajarea teritoriului 11