Ghid 2000 Politici Regionale Comisia Europeană - Association of ...

Ghid practic de cooperare transfrontalieră
4. Dezvoltarea TENs
În ultimii ani, Comisia a putut să facă
progrese semnificative în extinderea
TENs dar a înregistrat şi stagnări şi mari
piedici în implementarea obiectivelor şi
măsurilor TENs. Printre realizări se
includ:
• adoptarea liniilor directoare - TEN
importante şi a bazelor juridice;
• progrese importante, dar nu
spectaculoase, în multe proiecte - TEN;
• finanţări ale TEN prin parteneriate
public-privat;
• lansarea de lucrări preliminare
pentru legarea statelor central şi
est europene la UE, cum ar fi prin
hotărârile Conferinţelor de
transport pan-europene (Helsinki,
1997) de introducere şi continuare
a procesului
• TINA (Transport Infrastructure
Needs Assessment).
Aspecte negative includ:
• Consiliul nu a putut ajunge la un
acord asupra la suplimentării
resurselor bugetare pentru cele 14
proiecte prioritare;
• multe guverne ale statelor membre
UE continuă să nu vadă dezvoltarea
TENs dintr-o perspectivă comună
europeană, ci dintr-un unghi de
vedere naţional şi, din această
cauză, nu aşează TENs la rangul
care i se cuvine.
În concluzie Comisia recomandă:
• continuarea analizelor situaţiei
financiare a proiectelor prioritare
de transport şi o mai mare
implicare a sectorului privat;
C3 Transport şi infrastructură
• punerea în evidenţă a avantajelor
comunitare ale proiectelor -TEN în
domeniul transportului;
• extinderea cadrului legislativ la
nivelul UE;
• sporirea eforturilor statelor membre
de coordonare, simplificare şi
accelerare a procedurilor de
ratificare;
• stabilirea unui plan obligatoriu de
timp şi finanţare pentru cele 14
mari proiecte –TEN, pentru ca,
prin aceasta, să capete o expresie
politică în ceea ce priveşte
implementarea acestora;
• coordonare mai bună între diferitele
instrumente de finanţare ale UE cu
care să fie asistate TENs, ceea ce
presupune eforturi de coordonare
atît la nivel comunitar, cît şi la nivel
regional / local şi naţional.
Demn de menţionat este şi faptul că
legarea reţelei infrastructurii de transport
a UE cu acelea ale statelor vecine
trebuie să fie activ suportată împreună şi
de Comisia Economică pentru Europa
(ECE) din Genova şi de Conferinţa
europeană a miniştrilor de transport
(European Conference of Ministers of
Transport - CEMT) Paris, constituinduse
într-un proces comun de dezvoltare a
arterelor şi infrastructurilor de transport
pan-european. Astfel, CEMT a adoptat
în aprilie 1997 o rezoluţie cuprinzătoare
privind reţelele de transport paneuropene
care a arătat dorinţa politică
comună pentru acţiuni practice.
5. Planificarea integrată
Iniţiativa comunitară INTERREG IIIA
sprijină regiunile de la frontierele
interne şi externe ale UE la
rezolvarea anumitor probleme de
dezvoltare, la extinderea reţelelor de
61