Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

prescurtat! Ea favorizează copiii de Intelectuali perverşi, ca Oreste şi Pilade,
nedreptăŃind pe ai muncitorilor cinstiŃi, fără nici un simŃ de conservare la odraslele de
gazetari, care pot s-o dea în gât. Directorul de tabără nu-i lasă pe liceeni să se fută
nicidecum în tabără la Budila privându-i expre de împlinirea spirituală, de gustul
paradisului, interzicându-le ca un demon caraghios the oneness with the Divinity.
Din monografia despre postmodernism, aflăm cu bucurie că maneaua şi sonetul
Eminescian sunt ontologic şi axiologic acelaşi kkt în formă de baltă plată: ,,Arta înaltă
nu mai defineşte azi întreaga cultură, ci rămâne doar unul dintre aspectele acesteia,
fără vreun drept de preeminenŃă, în cadrul unui pluralism cultural la care au deja acces
prin mass-media toate comunităŃile umane ce îşi împart azi satul planetar“.
Satul planetar din care lipseşte tocmai Ilie Moromete!
* De vină pentru diminuarea muzicii simfonice sunt preoŃii BOR, care ar fi
trebuit să nu cunune la nunŃi decât solicitând naşilor, sub prestare de jurământ şi sub
ameninŃare de greu blestem, promisiunea că nu vor instrumentaliza manele, exceptând
secvenŃa de dedicaŃii a ceremoniei de după folosirea monstruoaselor lumânări.
* Tot despre vis, haraciu şi kitsch. HalucinaŃie. Da, lui Ştefan cel Mare i se
luase hlamida, sabia, crucea. Se efeminase complet. Plângea peste o sabie în batjocură
conturată din slănină, să nu poată păli cu ea detractorii.
Antiarta, contestaŃia de scandal, falsul experimentalism fac mult rău artei,
trucurile ieftine trezind neîncrederea publicului în Intelectuali, în toŃi, ca tagmă de
oameni serioşi. Contribuabilul tinde să fie mai retractil cu pibul.
Dar pentru răul cel mai mare, Românul are un cuvânt dispreŃuitor: chirpici!
Vai de grecii care şi-ar fi făcut Atena din chirpici!
Achtung Schweinehund! Pentru publicul Kitsch, arta de consum şi arta eternă nu
pot fi receptate decât ca Kitsch, aşa că avem mai mult Kitsch pe lume decât ne
putem închipui fie şi ca minimalişti excremenŃiali!
Trăim însă în postistorie, prin Kitsch nu mai înŃelegem subcultura de masă,
fiindcă nu e voie de la postmoderniştii profesionişti cu putere. Prin Kitsch înŃelegem
azi chiar cultura de masă şi a da o notă peiorativă acestui gen de artă înseamnă a avea
o atitudine elitistă faŃă de gloată!
Gloata, fiind făcută din oameni-kitsch, nu poate înŃelege decât arta kitsch. De
aceea, fatalitate! Intelectualii nu au nici o obligaŃie privind Luminarea Poporului, încât
pluralismul să devină democraŃie, pentru că el necitind tot handicapat rămâne, făcut la
beŃie, cum zice Coca Dospinoiu de mai toŃi elevii, chiar şi de olimpici. Nu în
Infrastructura Intelectuală trebuie să investim, în biblioteci, muzee, televiziuni
didactice, internet cultural, ci pe proiect pe bază de concurs, adică în vipurile, coteriile
şi mafiile literar-sapienŃiale cele mai puternice.
Intelectual inteligent nu este cel care ar zăpăci gloata cu scandalul cărŃilor bune,
ca Nicolae Iorga. E deştept cărturarul kitsch care îi ia Gloatei nu numai voturile, ci şi
banii! Pe ce? Pe chirpici! Fiindcă ea, troretic-teoretic, n-ar suporta marmora ca la
Atena.
* Kitsch publicistic. Există şi aşa ceva. Corectitudinea politică, mila de
minoritar, duioşia, generozitatea făŃarnică, foarte kitsch. Să tot baŃi câmpii, să vorbeşti
în pustiu, ocrotind minorităŃi pentru care factorul politic, ba chiar propria lor
152