Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

sânge din tot fluturele textual şi, ca atare, este singurul care spune Totul şi merită să-şi
facă analizele literare, urmând a intra în manualele alternative, nu numai la limbă şi
comunicare ci şi la istorie, pentru studii de caz, ca al Eroului Necunoscut şi al
Intelectualului Ingrat, care n-a Ńinut seama de categoricul imperativ al Mântuirii că
dacă Neamul tău o beleşte, atunci şi sufletul tău de labagiu, de gigolo sau de ciochist
muist şi găozar populist va fi şi el damnat laolaltă cu de la toŃi ciumeŃii.
* Dar atâta erudiŃie atomo-anatomo-fiziologică mă trimite, curios, nu la
academicianul Augustin Buzura, care nu a făcut paradă de pregătirea sa în ştiinŃe
medicale, ci la cum ar scrie dac-ar scrie directorul Municipalului, doctorul fesenist
Sorin Oprescu al Omului-cu-două-mame, poate şi pentru că îl văd pe Mircea
Cărtărescu preşedinte ales al României mai liberal decât actualul Căpitan de la
Cotroceni.
Ceva ingineresc – Ńesătura spaŃiului se face comod, nu prin erudiŃie (căci Biblia
şi filologia nu sunt erudiŃie), ci aspersând conŃinutul unui lexicon de histologie.
Pervaziv, Cărtărescu se face pandant lui Patapievici, în mandorla alegerii
ostentative până la blocaj a cuvintelor rare, pimpante şi bambijite bloguitar.
* OpŃiunea 3O de a spune totul printr-o singură familie de mic nomenclaturist
cu mamă neEminesciană şi tată gazetar la Steagul Roşu al colectivizării forŃate, cu
prieten de familie securist de omenie providenŃială, semnificativa lipsă de dialog,
subiectivismul autist de izolat în zarcă-n celula cea mai tristă onirizând exact ce visau
alŃii la Şerpărie, deficitul de invenŃie epică specifică locurilor caloriferelor unde nu s-a
întâmplat nimic, iată produsul deplin al kimirosenilismului ceauşist, omul deplin
atomizat al societăŃii care a făcut totuşi miracolul, RevoluŃia din Decembrie, care nu e
mai puŃin revoluŃie numai pentru nenorocul că semeseul Apelul către lichele a rămas o
declaraŃie de teritorialitate, neurmată fiind de jertfirea democratică pentru łară, de
Luminarea Poporului şi de elaborarea strategiei privind Reîntregirea Neamului,
evitându-se astfel cotitura antiEminesciană de după muşcătura din 1997, prigoninduse
pe urma ei Amorul şi configurându-ni-se Mooye Age, deoarece oralitatea stilului e
cerută de diferenŃa exagerată de vârstă dintre ginerele cleptocrat şi mireasa recoltată
din popor abia pârguită.
* Sanctuar de pelerinaj. Ca declaraŃie de teritorialitate, Apelul către lichele
lansat în 30 decembrie 1989, când ar fi trebuit să fie un Apel pentru monarhie, nu
menŃionează explicit că lichelele ar fi activişti ca alde Costel Goangă, care a crezut,
sau ca securistul Ion Stănilă, care măcar spăla statui şi întreŃinea, ca naŃional-comunist
şi ca paranormal, patrimoniul de monumente istorice şi culturale, spre deosebire de
Autoelită, care nici casa Noica de la Câmpulung Muscel, Vila Luca, mai semnificativă
pentru RezistenŃă decât cabana de la Păltiniş, n-a făcut-o sanctuar de pelerinaj. De
aceea, nu numai împotriva concurenŃei basarabenilor, unii cu şcoală rusească solidă şi
mai ales cu enorm sprijin popular, a jucat această declaraŃie de teritorialitate a
megaintelectualilor dominanŃi, ci şi împotriva tineretului idealist din Diasporă, de
îndată ce aproape fără intenŃie, profesorul de sociologia comunicaŃiilor Sorin Adam
Matei, de la Purdue University, Indiana, USA, a lansat sintagma Boierii minŃii,
stârnind pe pamfletarul Mircea Mihăieş, de la ICR şi România literară, să se repeadă
ca un pitbull – cum s-a exprimat Coca Dospinoiu, la oierii transhumanŃei globale ai
spiritualităŃii noastre, tinerii idealişti care se formează azi exploatând la greu
Infrastructura Intelectuală a Ńărilor mai civilizate decât noi, pentru a ne aduce mâine
252