Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

Ca şi acelora, primul tău gând venit în minte este să elucidezi UNDE a fost
instruit Mircea să preia această viziune a istoriei noastre, creată de ce experŃi în
manipulare şi în care laborator!
Pentru că la un asemenea nivel de prestigiu Intelectual, fie el şi de Autoelită
românească universitară, nu este admis a se măsura cu ocale diferite.
Nicăieri Mircea nu aminteşte în cele două cortegii istorice caricaturale,
dezinformând cu inconştienŃă sau cu rea-voinŃă cititorul occidental, că nu de la ADN
sunt românii aşa cum sunt azi ca nivel de civilizaŃie, iar Bucureştiul nu e încă
Amsterdamul, ci datorită asupririi la care am fost supuşi de cele trei mari imperii
suprapuse deasupra noastră – Habsburgic, Otoman şi Rus – care ne-au Ńinut divizaŃi şi
au practicat nu numai tâlhăria firească celui mai tare, ci au dus şi politici ticăloase de
deznaŃionalizare şi de Ńinere în întuneric.
Este o mare ruşine pentru Mircea Cărtărescu şi pentru întreaga Autoelită, ca şi
pentru universitarii români, parŃial şi pentru Partidul Cadrelor Didactice, tolerarea
necinstei metodologice că Neamului Românesc nu i se concede a fi fost întârziat în
dezvoltare de opresorii săi, pe când în fulminantul şi mult tradusul document łiganii,
o problemă românească, Evenimentul zilei, 9 noiembrie 2007, se susŃine, dimpotrivă,
că Ńiganii au şi azi probleme cu postistoria datorită robiei în care au fost ŃinuŃi mai
multe secole de către români!
* Cum a fost. Şi i se mai poate da din cap cârcotaş Autoelitei a Ruşinică!
Ruşinică! apropo de o altă dezinformaŃie în care pică naivul occidental care comite
imprudenŃa de a se informa despre Români cetind TO ca traducere ICR.
În Soldatul cu ochi halucinaŃi, Mircea se ia la trântă cu câŃiva fantezişti infiltraŃi
printre şefii de promoŃie ai SecurităŃii privite din perspectiva Imposibilei lustraŃii a
dlui Manolescu, ridiculizându-le gogoriŃele protocroniste. Problema este că Suelin, ca
şi tineretul neştiutor, înŃelege de aici că acesta, absolut tembel şi în mare parte
inventat caricatural, a şi fost nivelul oficial la care se situa istoria românească sub
ceauşism, ceea ce este un mare fals, ca botniŃa DesculŃului, chiar şi pentru discursurile
cam înflăcărate ale lui Nicolae Ceauşescu.
Iată de ce recomand cu căldură şi fără mişto Humanitasului, decât să traducă pe
călătorii străini şi până nu e în stare să comande unor tineri Istoria României scrisă
de Români (în 40 de volume), a re-edita deocamdată singura sinteză viabilă despre
cum a fost, monumentalul tratat în numai trei volume România după Marea Unire
(primul chemându-se De la statul geto-dac la statul român unitar, 1983), operă de
pecerişti odioşi, „lichelele“ Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu, încă nedepăşită însă ca
viziune apropiată de cum a fost, după cum şi Cel mai iubit dintre pământeni rămâne
cea mai bună abordare literară a Romlagului de până acum.
N-am progresat cu nimic, decât în deriziune.
* Nu pot să nu-mi exprim solidaritatea caldă, tovărăşească, umană, cu dl Ion
Iliescu, atunci când Mircea Cărtărescu are cruzimea aparentă de a-l nominaliza omul
cu două-mame, situaŃie pentru care nu copilul era vinovat.
(Cretin e şi a ironiza pe la tembeliziuni studiile moscovite, când atâŃia mari
români au pornit spre notorietate de la exploatarea acestei Infrastructuri Intelectuale, e
drept că mulŃi reafirmându-se săritor din statistici în paginile rusofone din Decembrie
1989. Un mediocru care a stat cinci ani la Bush tot nechezol de speŃa a II-a rămâne,
dacă paşoptismul încă nu-i e rentabil burgheziei de merit.)
306