Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

Günter Grass, a dezvăluirii târzii şi doar întru mântuirea sufletului, care e scopul vieŃii
şi al bisericii. Căci retorica implicită a acestei întâmplări este nu o meditaŃie
baudelairiană despre ghinion ci pledoaria că o colaborare plăcută era pentru toŃi
irezistibilă şi inevitabilă, deci teoria dlui Nicolae Manolescu despre Imposibila
LustraŃie se confirmă, însă nu toŃi Românii e proşti, deoarece sunt şi unii zinovieni
care fac diferenŃă între a regula securiste şi a fi regulat de securişti pe piscurili râioase,
cu explicaŃii deloc măgulitoare pentru tirajul păunescian pentru Why We Love Women,
că s-a umflat atunci tot cu voie de la poliŃie, aducându-se brusc un tsunami de public
fesenist şi manelar, după cum este limpede că Diaspora cu epoleŃi nu s-a opus carierei
internaŃionale a lui Mircea Cărtărescu, ca unui Vintilă Horia sau unui Paul Goma.
* Medicii români ai imposibilului. Am auzit un tânăr scriitor cam taliban la
minima morală care declara la un păhăruŃ de absint că decât să fi fost dezvirginat de o
securistă sau de vreun travestit ca maior colonelul Ion Stănilă, mai bine îşi ducea
penisul la chirurgul spintecător despre al cărui caz încă n-am luat ca artă
contemporană a Epocii Mooye premiul cinematografic de sute de mii de euro firesc
după ce am creat un public extern cu orizont roşu de aşteptare medicii români ai
imposibilului.
* Faptul că nu Autorul, pe când era nechezol de speŃa I nu el asculta Europa
Liberă, ci mămică-sa ficŃională, coroborat cu ce găseşti în ColecŃia 22, că nici prietena
sa literară Gabriela Adameşteanu n-a ascultat nici formativ nici catalitic la timp
această oficină a imperialismului, te îndeamnă să re-scrii parodic o Laudă Ńăranului
Român, cel cu urechea pe radio, îngrijorat că va fi sistematizat şi cocoŃat în
nechezolice blocuri fără canalizare, pe subsoluri de kkt funcŃionale şi în ziua uie de
azi.
* Miracolul cu acest Popor Român este orbitor: el şi-a păstrat luciditatea şi
latinitatea, printr-un eroism pe care nechezolii de ambe speŃe nu sunt în stare să-l
practice, deoarece ei nici îl poate concepe, deşi au în ajutor laptopul televizionar. Iar
ce urmează, nimic mai simplu! De la Nistru pân' la Tisa şi de la Toronto pân' la
Sydney, în condiŃiile de grijă globală şi corectă politic, de ocrotire a identităŃii prin
ratrapaj, o să se facă în RO şi-n DRO în WO recuperarea arieratelor a ceea ce n-a fost
să fie, alocându-se de la buget uimitor mai mult decât fac celelalte popoare pe cale de
dispariŃie, intensificându-se efortul pentru exprimarea totodată în universal.
* Al patrulea eşalon. Mai presus de ceauşism, avem abia acum după O3
revelaŃia că n-a existat după elicopterizare decât eşalonul 2 iliescian şi eşalonul 3
cărtărescian sau cum i-o spune Istoria. Un al patrulea eşalon, al urmaşilor elitelor
României Regale sau măcar al celor fără de partid nu a existat decât neglijabil în ce
priveşte accesul la Putere sau i s-a permis să se exprime vizibil doar strict canalizat de
şefii de promoŃie, altminteri capabili de mari generozităŃi în caz de supunere.
Totalitarismul marxist ne-a adus, aşadar, aproape de extincŃia Neamului
Românesc.
Nici în deceniile ce vin acest al patrulea eşalon, despre care silueta Ńintă a lui
Corneliu Coposu ne-a amăgit cu impresia că există operativ şi nu ca Ersatzheer, nu va
fi lăsat să-şi vadă de treabă în RO şi foarte probabil îşi va pune, emigrând, inteligenŃa
şi geniul în serviciul altora.
Iată de ce conceptul de Neam Românesc de la Nistru pân' la Tisa şi de la
Toronto pân' la Sydney are un mare viitor, ceea ce nu exclude totuşi apariŃia din
336