Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

Când vei citi pe Filip Teodorescu, pe Radu Tinu sau pe vreun şef de promoŃie
bucureştean aiurând despre tot felul de agenŃi, inclusiv de băieŃii sovietici desantaŃi
din maşini Lada, evident tineri musculoşi, bruneŃi, neiertători, nu vei şti de ce te simŃi
de acord! Uite de ce: pentru că Fluturele amiral al postmodernismului Ńi-a lipit, sub
pretext de episod erotic cerut de segmentul de public fesenist sau manelar, oviductul
pe meninge depunând ouşoare ca acestea: „Estera era securistă (n. n. – altminteri,
activistă la BOB al PCR Universitatea Bucureşti), trimisă la Timişoara ca să
recupereze operele Tovarăşului până nu le pun pe foc derbedeii. Se strecoară printre
revoluŃionari – tineri musculoşi, bruneŃi, neiertători (...). Vreo cincisprezece
revoluŃionari, cu steaguri tricolore din care au decupat stema... Încearcă să se-ascundă,
dar ei o reperează“ etc. etc. (O3, 185)
* Mircişor disidentul şi opozantul. Cu atât rămâne Suelin din epopeea
Timişoarei, plus imaginea securistului de omenie Ionel de la p.195: „Dacă n-ar fi fost
Ionel, drăguŃul de Mircişor (şi poate şi tăticul şi mămica lui) ar fi fost acum la
balamuc, în Valea Mărului, sau la puşcărie.“
Şi cum nici dracu, nici ICR nu-l va mai reedita vreodată antum sau postum pe
ciumatul de Goma în Occident, unde o mare tăcere l-a terminat şi pe SoljeniŃîn,
rămâne cum am stabilit, că Mircişor (căruia de două ori aflăm că i s-a confiscat
Manuscrisul şi ce anume vecin umanist i l-a returnat) e printre foarte puŃinii opozanŃi
români existenŃi vreodată, fiind totodată şi cel mai avizat martor revoluŃionar luptător
al RevoluŃiei Futute!
* Cum a rămas gravid Herman. Imagine pe care n-o să i-o scoată nimeni din
cap leneşei Suelin, care a râs de-o dureau trompiŃele auzindu-l pe autor povestind
bancul cu PrinŃul excentric al Albei-ca-Zăpada (personaj odios pentru atitudinarii
corecŃi deoarece o piele nearsă de soare ca în Vietnamul pălăriilor conice cum pe
Coasta Boacii, e represivă, ca să nu mai vorbim de cele 7 persoane handicapate
perpendicular pe univers) şi cu lanŃul sinaptic al piticilor transmiŃând ştirea că o fute-n
urechi pictorului Bosch, cel cu trompa lui Eustachio şi vacarmul infernal al
spermatozoizilor.
Nimic nu e întâmplător şi ai impresia că va urma ceva pur în text, acolo unde „
e Mircea târât de mulŃime în strâmtoarea de pe Oneşti“ (nume deloc banal pentru
mine, poate şi pentru alŃii din eşalonul 4, Biletul de Liberare din Romlag al
învăŃătorului Sandu D. Stan din comuna Titu Târg, tatăl meu, fiind emis de DirecŃia
Lagăre şi Colonii de Muncă, FormaŃia 0665 Oneşti), dar Mircea reia ambiguu futerea
în ureche a totuşi purei Albe-ca-Zăpada, despre al cărei himen încă nu se poate face
act constatator că are şapte găuri mici de la cei şapte pitici: „înaintează şi el o dată cu
mulŃimea, ca spermatozoizii dintr-o ejaculare impetuoasă lunecând între pereŃii
musculoşi ai vaginului, către ovulul încă nevăzut care – doar noi ştim asta – le vine
maiestuos în întâmpinare pe o colosală trompă a lui Eustachio.“
* Aiureala criptorasistă că Românii Epocii Mooye l-ar fi votat preşedinte pe
Ceauşescu în caz de neîmpuşcare înlocuieşte azi motivaŃia iniŃială a execuŃiei,
pesemne avizată ca expert stalinist democrat de Silviu Brucan, cea cu 60 000 de morŃi
(aproape cât în Războiul Sfânt), istoricul ficŃionar Cărtărescu mascând originea pur
românească a exploziei cifrelor, după cucerirea etajului XI al TVR de către Eşalonul
2 al nomenclaturii.
Pe marele director al circului, Silviu Brucan, nu-l recunoşti uşor printre clovnii
din ceceu, pesemne drept recunoştinŃă a elitei atitudinare pentru aportul său de
480