Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

fesenist fără o retorică amintind de ideologia, propaganda şi agitaŃia iliesciană, foarte
îngăduitoare cu cei care s-au jertfit, dar mai dură cu care au întinat.
* Coriolanii Drăgănescu. Nenorocirea este că puii de mici nomenclaturişti sunt
întotdeauna cei mai cruzi şi mai ambiŃioşi, ca ai hienelor, ai şacalilor sau ai
maidanezilor de pe Platforma de Fizică Măgurele, năzuind a se muta chiar călcând
peste cadavre de deŃinuŃi politici, din Zona Butterfly în Zona Zoster, de preferinŃă în
case naŃionalizate, indiferent prin ce mijloace, inclusiv literatura şi artele plastice,
atacând cu virulenŃă de desantaŃi de pe tancuri T-34 mereu şi mereu aceleaşi simboluri
naŃionale, cu deosebire pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, Eminescu şi Mihai Viteazul, care
îi interesează şi pe oropsiŃii basarabeni.
În inconştientul lor foarte particular, aceşti arivişti acoperiŃi intelectual pot avea
năzuinŃe reflectând tocmai ceauşismul trăit, fiecare fiind încă de pe băncile şcolii un
posibil Coriolan Drăgănescu.
Întru creşterea doar a tineretului idealist, proiectată de Piranesi pe o idee Monsù
Desiderio, Casa Poporului, ca un uriaş tramvai cu mârŃoage norii sau remorcată
antilabişian şi albinos de Casa Scânteii, trebuia cedată tineretului revoluŃionar Român,
încă din 22 decembrie 1989 ora 12 şi 8 minute, să facă din ea ce vrea muşchii lui,
părinŃii având a-i achita întreŃinerea.
Paradoxal şi împotriva cursului istoriei postmoderne spre interculturalitate,
blestematul edificiu, care neterminat era bun de decor de Hotel de lux pentru Leul de
Argint, a fost totuşi dus, prin reducerea pensiilor Partidului AmărâŃilor din România,
la o opulenŃă de necrezut şi a fost însuşit mai întâi de cleptocraŃie, pentru a-l folosi
drept parlament fără acoperiş, după care şi Mircea Cărtărescu a avut inspiraŃia de a-l
închiria ficŃional pentru a-şi desfăşura aici formalităŃile apocaliptice de încheiere a 3O
sub forma unui eveniment editorial de întregirea familiei într-o cam largă bazilică
aproape ortodoxă, de zece ori cât Sfânta Sofia, în care Lunedistul se întâlneşte, porno
surprize-surprize, cu Desantistul, apropo de teroriştii despre care megaintelectualii n-
au scris nici o carte, trezind neîncredere în cât de penetrantă-n misterul cu aripile lipite
somnoros este metoda şi erudiŃia lor.
Se arhivează încă un caz semnificativ de asimilare în inconştient a cultului
personalităŃii şi de substituire a tiranului prin deposedarea de ce are el mai scump,
imitaŃia mergând până chiar la cosmetizarea peceristă a CV-ului, sugerându-se origine
proletariană şi mizerie-foame ca-n Gorki-Hamsun, sau măcar ca-n viaŃa scriitorului
din Holter-87 de Boian Biolcev, tocmai în blocul nomenclaturist cu dinamovişti,
Banalitatea Răului, de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, care îşi trage numele de la clădirea
cu turnuleŃe şi smalŃuri în stil muşatin a Inspectoratului General al MiliŃiei PoliŃiste, la
care este remorcat după alipire.
* Începuturile economiei de piaŃă. Sosirea la Bucureşti, de urgenŃă, a
criminalului mafiot Victor, geamănul lui Mircea, cu ocazia RevoluŃiei futute-n ceceu,
are însă şi o altă semnificaŃie decât lacrimogena întregire a familiei, una economică,
neoimperialistă, m-a lămurit bine informatul meu prieten baron şi securist ideolog
Pintea Viteazul, cel mai creditabil hermeneut din câŃi cunosc eu, ai sensului simbolic
metalurgist al convocării tuturor statuilor din Bucureşti la Casa Poporului, ca
animalele la bârlogul Leului, securiştii fiind atunci puşi sub protecŃia Armatei,
pretextându-se lupta cu terorismul, şi fiind lăsaŃi trei luni să se privatizeze ei mai
primii dintre toŃi amatorii.
Cei doi frăŃiori gemeni, Victor şi Mircea, aveau ficŃional a pune de-o asociaŃie
familială de recuperarea metalelor neferoase, vizat fiind deci tocmai bronzul din care
439