Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

substanŃă P, probabil un polimer, care mediază cu durere cearta dintre nervi şi creier:
„Nu cumva Nero şi Heliogabalus şi Hitler şi Genghis-Han, şi Gilles de Rais şi khmerii
roşii şi toŃi demonii ce-au incendiat vreodată lumea sunt briciul cu care Dumnezeu
rade popoarele, uneltele lui, coase ce seceră cranii umane mustinde de substanŃa P? N-
au fost Auschwitzul şi Hiroshima şi Ypres şi coasta Normandiei şi lagărele Indochinei
teascuri de strivit strugurii Ńestelor şi de stors mustul înspumat al substanŃei durerii?“
(O3, 516)
Aşa cum arheologul deduce din trei cioburi inscripŃionate o întreagă cultură cu
şefi cumani, aşa şi acest text este vorbareŃ foarte, mai întâi demascându-ne targetul
real evident euroatlantic, nu bun Român, al Lepidopterei postromânismului –
Auschwitzul şi Hiroshima şi Ypres şi coasta Normandiei! – şi mai apoi revelându-ne
orbitor tendinŃa mic nomenclaturistă de a ocoli procesul real al comunismului, cu
spânzurători ca la Nürnberg, reducându-l la o lectură publică asemănătoare celor de la
Leipzig, când se Ńine Bâlciul Deşertăciunilor.
Tentativa de a ascunde crimele acestui nemilos totalitarism, bolşevismul lui
Marx, tertipul de a minimiza cel mai mare genocid din istoria homosaspului,
vorbindu-ni-se cel mult aiurea de aberaŃiile khmere (mizând pe scuzarea criptorasistă
a masacrelor, ca fiind fireşti la rasa galbenă) iară nu de clarele şi doveditele crime din
Lagărul Păcii şi al Socialismului epitomizate prin cum ar veni Gherla, Aiud, Piteşti,
Sighet, Periprava şi tot ce găseşti măcar în SoljeniŃîn sau în Şalamov.
* Mai bine golan decât activist. Doamne, bine că Securitatea putea spune-scrie
despre mine orice, c-aş fi urmaş de asteroid, de androidă, până şi de boustrophedon,
dar numai nu fiu de activist!
449