Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

pentru dizabilitatea de a nu-şi fi putut cumpăra din salariul didactic limuzină sau
apartament să nu se extindă artificial şi spre o neapreciere a scrisului său, a înseşi
texistenŃei sale, ceea ce ca Cititor Unic şi Soare orbitor la care se închină Ştiutorii,
înŃeleg perfect.
E posibil ca angajându-şi exclusivitatea la Humanitas sau publicând editoriale
prin presa de capital relativ incorect Româneşte, sau primind diferite burse şi invitaŃii,
ultimul mare prozator postmodern euroatlantic (peste Ocean, postmodernismul s-a
prăbuşit cu băşcălie cu tot la 11 septembrie 2001), să-şi fi găsit un Stăpân, care ca
orice stăpân Ńi-o deviază, ceea ce şi explică diminuarea calităŃii texistenŃei din O3.
Iată de ce, paradoxal, analizând baza praxiologică cotidiană pe care fiinŃează
structurile ca pânza de păianjen ale texistenŃei, noi ajungem la rezultatul paradoxal că
şansele Candidatului nostru cel mai bine plasat de a lua Nobelul erau sensibil mai
mari, ca şi aspiraŃiile, dacă rămânea un obscur dar liber ca Franz Kafka profesor
gimnazial la Şcoala 41 din conurbaŃia Colentina-Voluntari, geamănă cu Şcoala 42,
decât mutându-se la Universitate, unde e perceput ca un corp străin şi excentric, mai
ales că de la un timp, tehnologia informaŃiei şi a comunicaŃiilor a rezolvat şi problema
intervenŃiei imediate în dezbaterile fierbinŃi: ce expresie a libertăŃii de după Revo ar fi
fost apariŃia unui Mircea Cărtărescu pe forumurile online ale diferitelor articole din
presa noastră cu capital străin sau dubios, cu avantajul de a nu exista monopol pe tine
al unui singur proprietar să te exprimi numai acolo şi în zi de post!
* Fiind vorba de inconştient, totul este posibil, toate ipotezele sunt slabe, nu e
limpede cum de ce bunica să fi fost evreică, dar originea poloneză a tatălui se referă
cert, peste voia lui Mircea, la parohul Francisc Paterok (1885 -1903), carele la
Popeşti-Leordeni, în Ilfov, a înălŃat o catedrală romano-catolică printre bulgari, după
modelul celei din satul său natal din Polonia, sau poate al celei habsburgo-bulgare de
la Vinga, atrăgând apoi pe cale de para-consecinŃă decizia vărsării în acea direcŃie,
iară nu la Jilava Antonescului pe Centură, a celor patru tomberoane cu cenuşă de erou
timişorean, despre care nu se face nici o vorbire în O3, deşi Chir Autorele se grăbeşte
a acapara RevoluŃia Futeşă chiar şi fără a se documenta măcar cât Petru Dumitriu
pentru Drum fără pulbere sau Geo Bogza pentru documentarul Sahia despre Canal.
* Primează avantajele. Om fi noi personaje într-un text, textul realităŃii, dar
foloasele sunt foloase şi daunele daune!
Este aici un filon teoretic extrem de productiv nu numai pentru filologi sau
pentru oamenii-statuie de la Amsterdam, ci şi pentru filozofi: se poate face masterat
sau doctorat numai din analiza abaterilor de la minima moralia pe care le permite
refugiul în autoreferenŃialitate!
Din capul locului trebuie însă delimitat hatul, dam-ul că codul eticii şi echităŃii
impus nouă de cleptocraŃia tranziŃiei Epocii Moo permite GeneraŃiei Pupici a face
avere prin orice mijloace, dar cine e cu adevărat creştin după normele BOR, apoi
acela nu poate achieza la un asemenea păcat, să te comporŃi ca un ateu faŃă de
Judecata de Apoi şi totuşi să faci bani cu nemiluita din spurcate pagini despre
mântuire.
De aceea, se şi încearcă scoaterea icoanelor din şcoli, iar patriarhii sunt
prigoniŃi să nu ridice Catedrala Mântuirii Neamului.
* Panteonul Eroilor Războiului Sfânt. Altminteri, nici nu era un spaŃiu aşa urât!
Dincolo de Obor, şi de Teiul Doamnei şi de Nada Florilor (ce toponimie poetică!),
Şoseaua Colentina intersecta strada Doamna Ghica şi pe stânga contemplam cu
82