Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

„Venea, purtându-şi încă echipamentul de zbor, pilotul Charlie Klosowsky, cel
care, excitat de feromonii ucenicelor de la croitorie, azvârlise peste atelierul din inima
Bucureştiului (s.n.) o bombă care-l prefăcuse-n ruine.“ (O3, p 558)
* Emanciparea Cadrelor Didactice nefăcându-se pentru că e în interesul
CleptocraŃiei şi chiar al Autoelitei a nu-şi complica situaŃia existenŃială cu un tineret
idealist, vedem că la o istorie de kkt în viziune postmodernistă avem şi un învăŃământ
istoric necorespunzător, deoarece eleva din clasa a X-a A, în Referatul ei dupe web, e
oripilată la re-descriere de carnagiul cărtărescian, dar nu percepe nicidecum caracterul
banditesc pre-yaltez al bombardamentului terorist american din 4 aprilie 1944 asupra
unei populaŃii civile care nu putea replica decât prin feromonii din fluturii ei
somnoroşi:
– În acea noapte fuseseră bombardamentele, iar cele două surori, după ce
tremurară ore întregi, ieşiră din adăpost. Totul era dărâmat, iar înaintând pe strada lor,
dezastrul parcă era şi mai mare. Nici o casă nu mai era întreagă, iar peste tot în jurul
lor vedeau rămăşiŃe ale corpurilor umane. Rămăsese în picioare doar casa liftului a
clădirii SocietăŃii petroliere româno-germane, iar în lift era prinsă liftiera, care se
resemnase şi se bucura că scăpase cu viaŃă. (...) În spatele ruinelor croitoriei stătea în
picioare, în costumul lui popular, tatăl lor, Badislav Dumitru, care, când auzise de
bombardament se repezise la Bucureşti.
* La capodopere, ponderea experimentalismului şi a kitschului este minoră şi
deci infutigabilă. Râgâiam retrospectiv, el după un Fourrée au caviar avec gelée
d’huîtres et crevettes rouges sicilienne avec Crabes d’Alaska dans tartare de thon
postmodern de notre lac avec graines de sésame, soja, gélatine de Sake et tempura en
deux versions, iar eu, evitând excesul de sare, zahăr şi grăsimi, am gustat doar nişte
Gnocchi d’amidon à la menthe fourrée de fruits de bois avec purée de pommes de
terre dans sauce textualiste au thon de notre lac à la lécithine de soja aromatisée à la
moutarde et cerises au Porto rouge, asezonate cu Glace à la crème refroidie à l’azote
liquide avec fruits des bois chauds. În concluzie, i-am dat sughiŃând dreptate lui
George Călinescu, uitatul critic Român care credea în paradigma Regală a epocii cu
Poet NaŃional şi observa percutant că, la capodopere, ponderea experimentalismului
este minoră, mult probatele reguli clasice fiind de bază.
Tot aşa fiind cu experimentalismul scandalos autopublicitar şi-n gastronomie,
şi-n erotica hardă, dar gusturile nu se discută totdeauna.
De unde şi rezultatul final că, Intelectualiceşte, cel mai bine, de când mănânc,
am mâncat tot la Eastwill Manor, în Kent, simŃindu-mă extraordinar de satisfăcut pe
urmele Reginei Maria, născute pe acel meleag, despre care se pălăvrăgea că tot apare
pe terenul de golf în goana unui roib şi aveam a face fotografii, măcar pentru reacŃiile
emo-amatorilor de chici texan, dintre care nici unul nu susŃinea că RAF-ul avea piloŃi
cu simŃ vomero-nazal profilat pe fluturele somnoros al croitoreselor bucureştene.
* Ca Român ce s-ar călugări greceşte după Mineriadă, ca creştin ortodox prin
definiŃie, adică neîncrezător în plăcerile extreme, poate că aş fi preferat ca şoseaua tot
atât de îngustă ca la Bellagio să atace aici în Sud un relief mai arid şi mai josnic, mai
puŃin umilitor pentru scăriŃa umană chice.
Cu alte cuvinte, aveam ca personajele biblice influenŃate de extratereştri viziune
la distanŃă, spiritul meu se teleporta, ca al Sărmanului Dionis, acolo unde ca creştin
practicant aş fi dobândit, de-atâta dăruire la apercepŃia reliefului peisagistic american,
departe de Bucureştiul lui Gelu Voican Voiculescu, ca centru metafizic al unei vieŃi
182