Propinatiu - Kitsch orbitor si geniu inaripat. Nobel-ul românului Cartarescu

Pentru că cine înŃelege cu adevărat Occidentul, descoperă că nu e voinŃa
civilizaŃiei şi culturii lui să deznaŃionalizeze pe altul sau să-i submineze credinŃa în
Dumnezeul buneilor săi. Dimpotrivă, influenŃa sa formativă este catalitică.
Mecanismul formării superficiale a nechezolului de speŃa II se bazează pe
ceauşism după ceauşism, pe ne-simŃirea proprietăŃii liberale.
Odată ajuns pe bursa obŃinută de la Ńărani prin pile, cunoştinŃe şi relaŃii, cum ar
fi şi originea mic sau mare nomenclaturistă, cu tot cu o acută conştiinŃă de clasă de
stăpâni, în Occident, tânărul scriitor se comportă ca şi cum infrastructura rutieră şi
Intelectuală a oamenilor de pe acolo ar fi proprietate euroatlantică obştească.
El o percepe ca a lui, Lumea Liberă, ca concepută de ProvidenŃă pentru el, deşi
n-a contribuit cu nimic la ea, decât poate prin strămoşii şerbi care au înălŃat
Budapesta şi Viena spre culmile barocului şi ale rococoului auriu chici. Iar întors la
baştină, descoperind drumurile proaste, corupŃiunea, Intelectualul călărit la preŃuri
derizorii ca de pe centură, tembeliziunile şi pagodele fără biblioteci, pinacotecă şi
pian, paradoxal, el nu mai percepe hârtoapele dezvoltării-aici ca fiind ale lui şi, în
consecinŃă, nu se simte şi nici nu se constată la el vreun simŃ al răspunderii.
Abia când prin detaşarea ca la mustul care fierbe, din cleptocraŃie a unei
burghezii de merit, noul tineret cu simŃ al proprietăŃii nepervertit, când va merge în
Occident, ăla se va ruşina, dom'le, şi-i va plesni obrazul de ruşine ca boierului Dinicu
Golescu de ce facilităŃi au alŃii, iar Neamul lui cel Românesc n-are, şi se va întoarce
smerit acest tineret idealist de esenŃă paşoptistă preocupându-se cu îndârjire de
Luminarea Poporului, Reîntregirea fie şi pe net a Neamului între RO şi DRO,
Monarhia bipartidă liberalo-Ńărănistă originară, Reprimarea Bolşevismului, înfiinŃarea
Institutului pentru Semnalarea şi Monitorizarea Antiromânismului, PreeminenŃa TVR
asupra televiziunilor comerciale, Wikipedia Românească, Valorificarea Diasporei
Române, Emanciparea Cadrelor Didactice, popularizarea culturii de limbă română de
altădată pe Project Gutenberg, Recuperarea Basarabiei, Occidentalizarea
Infrastructurii Intelectuale, maximizarea împlinirii Misiei Culturale prin Institutul
pentru Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate şi mai ales Fisiunea
Monopolului Ideologic şi Ierarhizator al Autoelitei cu tot cu mutarea Capitalei în
ConurbaŃia Giurgiu-Russe, desăvârşindu-se în Levant cascada spirituală Bratislava,
Viena, Budapesta, Belgrad, simŃindu-ne cu toŃii aici-şa ca acasă.
Iată de ce, fractalic gândind în ce haos va veni, postmodernismul apare, ca
devenire într-o fiinŃă la dânsa-ntr-însa, un fel de catastrofă paşoptistă cum e pentru
pământul desŃelenit aratul cu plug cu patru boi.
* Insuportabilul surâs al lui Corneliu Coposu. Printre nechezolii de speŃa a II-a,
semi-români formaŃi în Occident ca tehnocraŃi perfecŃi, mankurtizaŃi, uitând specificul
naŃional, se găsesc şi destui psihanalişti sau cunoscători ai procedurilor, în stare să
recunoască derapaje la un creier de om expirat, chiar la 60 de ani de la lichidarea
Legiunii la o aniversare Eminescu.
Totuşi, am îndoieli serioase că fie şi un universitar de inteligenŃa nestăvilită a
„doctorului Matei Călinescu“, demascatorul lui Eliade codrenistul din Un om mare, ar
putea să-i explice lui Mircea ce năbădăi l-au găsit de s-a luat de Ostaşul Necunoscut,
el însuşi fiind als Ersatzspieler un Ostaş al Luminii şi nouă apărându-ne ca o
adevărată cruzime gestul auctorial foarte implicat de să oferi spre disecŃie, după ce a
murit, pe EROUL anonim al RevoluŃiei tocmai lui Iliescu! E aproape ca şi cum ai arde
cadavre de Timişoreni în Parcul Tineretului din Bucureştiul iubit, la Crematoriu, lângă
Polivalenta Nadiei, pe al LuminiŃei BoŃoc de exemplu, exhumând-o încă o dată.
Toate oceanele lumii nu pot spăla acest păcat, Intelectuali!
323