aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

pentru drepturile lor şi cu ajutorul direct al curatorului
lor, Ivan Nikitici Inzov, au dobândit atât de
mult doritul statut de colonişti. Bulgarii nu puteau
fi supuşi legilor locale, dar beneficiau de un statut
special, ceea ce se datorează în primul rând faptului că
au fost atraşi în Bugeac având garanţii de la comandanţii
supremi ruşi, ca, de exemplu, Mihail Kutuzov,
care încă în 1811 le promitea drepturi şi privilegii
dacă se vor stabili în Basarabia. În al doilea rând, ei
nu puteau fi supuşi moşierilor, din cauza că venind în
Basarabia, în prima jumătate a sec. al XIX-lea, aici deja
era guvernare ţaristă, care nu recunoştea legile vechi
ale Principatului Moldovei. Şi în al treilea rând, bejenarii
au venit aici să caute libertate, dar nu să fie supuşi
dependenţei de cineva. Colonizările Bugeacului au
avut un efect pozitiv, pentru că bulgarii au prelucrat
terenurile neocupate, care se aflau în proprietatea de
stat a Basarabiei. Ei au început să dezvolte rapid agricultura,
horticultura, zootehnia în Bugeac. Încă în
1816, ofiţerul rus A.P. Iuşnevschi a remarcat faptul
că, cu mâini harnice, coloniştii bulgari au prelucrat
pământurile din sudul Basarabiei, care au fost până
atunci sălbatice. La rândul lor, meşteşugarii şi negustorii
bulgari au promovat dezvoltarea în continuare
a relaţiilor marfă-bani în provincie. Aici putem să
adăugăm că prin relaţiile cu confraţii lor din Balcani,
ei au contribuit şi la dezvoltarea comerţului extern al
acestei provincii. Şi în perioada interbelică, istoricii
români au constatat că Bugeacul a fost colonizat cu
o populaţie bulgară cuminte, rezonabilă şi conştiincioasă.
În pofida evenimentelor istorice şi indiferent
de locul de trai în mediu urban sau rural, bulgarii basarabeni
şi-au păstrat specificul naţional-cultural, care
în prezent este susţinut şi dezvoltat.
Anexe
Anexa 1. Date statistice referitoare la numărul bulgarilor în Basarabia (1812-1897) 85 .
Anii Autori Numărul
P. Svinin 482 familii
1812
V. Kabuzan 2.626 familii (10.943 suflete de ambele sexe)
G. Murgoci 2.800 de familii
1816 V. Kabuzan 6.609 familii (30.995 suflete de ambele sexe)
I. Nistor 1 482 familii (2.410 suflete de ambele sexe)
1817
P. Cernovodeanu 19.300 suflete
L. Roman 25.214
1819 P. Köppen, Z. Arbure, L. Berg, N. Mihov. 6.532 de gospodării
1821 Z. Arbure 44.500
1826 A. Crihan 24.404
1827 Statisticeskoe opisanie 25.679
1835 P. Köppen, L. Roman, A. Scalkovski 64.736
1843-1844 ANRM. F. 2, inv. 1, d. 4126. 64.686
1846 L. Roman 76.982 2
1850 L. Roman 69.525
1858 N. Derjavin 35.882
1859
Spiski naselennyh mest, N. Derjavin 57.000
V. Zelenciuk 84.200
1860 A.Zaşciuc 48.216
1861-1862
A. Zaşiuc, P. Batiuşchov, G. Murgoci, V.Zelenciuk 56.166
Zapiski Bessarabskogo 25.684
1867 N. Derjavin 60.000
1891 L. Roman 85.361
1897 Pervaia vseobşiaia perepisi naselenia, V. Zelenciuk 103.225
85
Cifrele anilor 1858-1869 se raportează numai la coloniile din aria Basarabiei, rămasă între hotarele Imperiului Rus după
semnarea Păcii de la Paris. În urma pierderii Războiului din Crimeea, Principatului Moldovei i-au fost reîntoarse trei
judeţe: Cahul, Ismail şi Bolgrad. Conform estimărilor lui S. Novacov, numărul bulgarilor se ridica la 43.373 suflete de
ambele sexe, din care 32.374 erau bărbaţi, iar 20.999 – femei (С.З. Новаков. Социально-экономическое развитие
болгарских и гагаузских сел южной Бессарабии (1857-1918). Chişinău: “Tipografia Centrală”, 2004, p. 42-43).
– 117 –