aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

3) aşezarea posedă o conducere aparte sau este
administrată împreună cu târgul;
4) care sunt argumentele pentru a considera că
târgul se află pe pământ moșieresc, iar așezarea pe
pământurile repartizate țăranilor 27 .
Ca răspuns la interpelarea gubernatorului, ispravnicul
a redactat următorul răspuns:
1) Așezarea Florești este situată pe pământurile
țăranilor din târgul Florești, pământul aparținându-le
deplin, iar până la 1908, când a fost deschis iarmarocul,
aici au fost pășuni pentru vite, după deschiderea
iarmarocului însă, pământul a fost parcelat în 108
loturi, pe care unii gospodari și-au făcut case noi, iar
alții le-au dat în arendă.
2) Așezarea a început să se formeze în 1908, odată
cu apariția iarmarocului, mai departe de construcțiile
vechi, existând chiar și o râpă cu diametrul în unele
porțiuni de 5-10-15 stânjeni, iar în altele și mai mult,
domeniile deci nu sunt unite.
3) Cât privește administrația, așezarea este subordonată
în acest sens târgului Florești, posedă o singură
conducere 28 .
O rezoluție finală asupra cazului așa și nu a fost
luată, abia la 19 noiembrie 1914 inginerul cadastral
a informat că nu există vreo posibilitate de a preciza
natura teritoriului populat de cele 11 familii, căci o
investigație în această direcție nu a fost efectuată vreodată.
Astfel cazul a fost închis, pentru că nu existau
temeiuri legale pentru continuarea sa 29 .
Statutul juridic al evreilor din Imperiul Rus, în
special al celor din Basarabia, a suferit schimbări
considerabile pe parcursul secolului al XIX-lea.
Aceste schimbări au determinat plenitudinea dezvoltării
denominaţiei 30 israelite, au determinat principalele
direcții de evoluție a acesteia, au influențat
fluctuațiile demografice din teritoriu, au inițiat
crearea și perpetuarea spiritului și profilului evreului
basarabean ca entitate specifică diferită de portretul
clasic al „evreului rus”. Pe parcursul a 100 de ani de
la anexarea Basarabiei, evreii au fost una dintre țintele
importante ale politicii legislative din Imperiul Rus.
Elaborarea legislației specifice, abordarea problemei
evreiești la cel mai înalt nivel, gestionarea acesteia prin
înființarea comitetelor evreiești ‒ toate acestea aveau
menirea unei gestionări cât mai efective a acestei
denominaţii. Faptul intervenției la nivel teoretic în
27
ANRM, F. 6, inv. 1, d. 1118, f. 25, 26, 25 (verso).
28
ANRM, F. 6, inv. 1, d. 1118, f. 27, 28, 27 (verso).
29
ANRM, F. 6, inv. 1, d. 1118, f. 38.
30
Denominaţie – (lat. denominatio) în sens larg – un grup de
persoane sau obiecte reunite sub o denumire.
această chestiune a intelighenției ruse, prin aportul
lui Pestel, Soloviov, Berdeaev, Dostoevski, Tolstoi,
aduce în vizorul nostru stringența soluționării acesteia.
Asemenea cazuri particulare aveau loc pe întreg
cuprinsul Zonei Evreiești, ajungând uneori chiar și la
absurd, problema aflării în cadrul Zonei în particular
în Basarabia genera două scenarii posibile: în primul,
funcționarii nici nu prea cunoșteau legislația, încât să
o pună în aplicație (mai cu seamă la început de secol);
al doilea scenariu, cel mai des pus în practică, consta în
căutarea cu mult zel a unor „țapi ispășitori” pentru a
demonstra că legislația se încalcă foarte des, iar măsurile
luate pentru pedepsirea vinovaților sunt foarte
prompte, de obicei asemenea razii erau urmate de
perioade îndelungate de apatie și inacțiune din partea
funcționarilor și poliției (deja la sfârșit de secol).
Nu trebuie neglijată o altă parte a existenței
evreiești în Basarabia: adesea evreii erau cauza unor
grave încălcări ale legislației generale existente și ale
legislației particulare, acestea aveau loc în activitatea
lor economică (ignorarea interzicerii de a practica
comerțul cu o serie de produse, contrabanda etc.),
activitatea socială (rolul Kagalului în realizarea unor
cutume interzise legal), activitatea religioasă (atitudinea
superificală privitor la criteriile de înființare
a sinagogilor, caselor de rugăciune și școlilor religioase).
Nu încercăm să culpabilizăm populația evreiască
de o totală neglijență față de normele legale, ci
doar constatăm faptul unei derogări sistematice de la
normativitatea legislativă, care tinde să dispară către
sfârșitul secolului, prin ordonarea activității generale a
comunităților israelite.
Un aspect important, ce iese în evidenţă în cazul
prezentat, este o cointeresare a autorităților guberniale
de a saoluţiona problema apărută, însă a intervenit
în permanență factorul birocratic, care a tărăgănat
rezolvarea diferendului în decurs de doi ani. Această
tergiversare a fost un impediment pentru activitatea
economică a locutorilor târgului.
Așadar, instituirea Zonei Evreiești și încluderea
în ea a Basarabiei au avut repercusiuni importante
pentru populația evreiască din regiune. Aceste efecte
au fost atât pe termen lung, cât și pe termen scurt și
pot fi observate printr-o analiză spectrală a evoluției
comunității israelite pe teritoriul basarabean. După
cum am indicat mai sus, această reglementare legislativă
a avut caracterestici şi pozitive, și negative. Cu
siguranță, această tematică necesită o analiză cantitativă
și calitativă riguroasă, ceea ce va fi realizat în cercetările
ulterioare.
– 291 –