aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

urmează a fi impusă locuitorilor Basarabiei, în schimbul
unei plăţi stabilite la propunerea mea şi aprobate de
comandantul suprem al armatei” 45 . Cât priveşte transportarea
muniţiilor de la Nistru în interiorul Basarabiei
şi la centrele de depozitare la Prut şi Dunăre, M.S.
Voronţov îl ruga pe guvernatorul civil să le asigure
cărăuşilor o plată echitabilă 46 . În pofida acestor măsuri,
ţăranii erau nemulţumiţi de prestaţia la care au fost
impuşi, din considerentul că prin aceasta erau distraşi
de la agricultură, nu puteau să-şi lucreze la timp ogoarele,
în plus, istoveau forţa de tracţiune. Sumele alocate
pentru plata cărăuşilor nu erau, de cele mai multe ori,
suficiente pentru achitarea serviciilor. În raportul
din 6 noiembrie 1826 a comisionarului de clasa a 9-a
Dobrovolski, adresat guvernatorului civil al Basarabiei,
Sorokunski, se menţiona că din judeţele Hotin şi Iaşi au
fost transportate din Isakoveţ la centrele de depozitare
de la Prut şi Dunăre 5 000 cetverturi de făină şi crupe,
din Otaci – 12 000 cetverturi de făină, 4 000 cetverturi
de crupe şi 4900 cetverturi de ovăz, din Cosăuţi (vizavi
de Iampol) – până la 4 000 cetverturi de făină şi crupe
şi din Camenca – 5 000 cetverturi de făină şi crupe.
Prin urmare, suma trimisă de Dobrovolski, în valoare
de 63 799 rub. 50 kop., alocată pentru transportarea
proviziilor nici pe departe nu era suficientă şi, pentru
a nu provoca nemulţumirea cărăuşilor, el a fost nevoit
să împrumute, pentru o anumită perioadă de timp,
o parte din bani din suma alocată pentru furnizarea
produselor alimentare 47 .
Asigurarea armatei ruse cu mijloace de transport şi
cu braţe de muncă constituia o formă grea de prestaţie
extraordinară, la care era impusă populaţia Basarabiei.
Cu ajutorul carelor trase de 6 sau 8 boi erau transportate
muniţiile, echipamentul, proviziile, răniţii, bolnavii şi
chiar trupele militare aflate în trecere prin Basarabia.
Potrivit unor date incomplete, numai în anul 1829,
48 de sate din judeţul Iaşi au pus la dispoziţia armatei
1 038 de care, iar 8 sate din judeţul Hotin – 163 de
care cu căruţaşi 48 . Pentru unele sate din judeţul Iaşi
prestaţiile erau destul de grele. Spre exemplu, locuitorii
satului Chişcăreni au pus la dispoziţia armatei ruse
110 care, cei din Albineţ – 55, Slobozia-Panait – 54,
Ezăreni – 40, Şişieni – 33, Căzăneşti – 30, Mândâc –
28, Cârpeşti – 28, Buşilo – 23, Ghiliceni – 20 de care
cu căruţaşi etc. 49 . Nu mai uşoare erau prestaţiile pentru
satele din judeţul Hotin. De exemplu satul Tabani,
45
Ibidem.
46
Ibidem, f. 18.
47
Ibidem, d. 1432, f. 185.
48
Ibidem, f. 118-119.
49
Ibidem, f. 118-118 verso.
care număra la 1830 doar 78 de gospodării 50 , a pus la
dispoziţia armatei ruse 30 de care cu căruţaşi 51 .
Spre regret, izvoarele de arhivă nu permit să stabilim
numărul total de care şi cărăuşi puşi la dispoziţia
armatei ruse de populaţia Basarabiei în timpul războiului
ruso-turc din anii 1828-1829. Cert este faptul că
cantitatea de provizii şi muniţii transportată pe teritoriul
Basarabiei era destul de mare şi locuitorii, cu
greu, puteau îndeplini această prestaţie. Comandantul
militar al armatei ruse deseori îi forţa pe guvernatorul
general al Novorosiei şi Basarabiei şi pe guvernatorul
civil al Basarabiei să grăbească transportarea muniţiilor
şi a proviziilor. La 13 aprilie 1829, intendentul
suprem, obligat să asigure armata activă cu alimente,
senatorul Abakumov, îi scria din Galaţi viceguvernatorului
Golubţov să grăbească exportul pâinii din Dubăsari
în Galaţi sau Reni. Pâinea pregătită pentru export
de către guvernatorul civil din Kameneţ urma să fie
transportată cu carele locuitorilor din regiune 52 . Ca
rezultat, în perioada 22 martie-12 aprilie 1829 au fost
transportate din Dubăsari la Reni cu carele locuitorilor
10 583 cetverturi de făină, 1 315 cetverturi de crupe,
7 382 cetverturi de ovăz, 3 494 cetverturi de orz şi 24
527 de saci cu alte provizii 53 . La 30 august 1829, M.S.
Voronţov îi cerea guvernatorului civil al Basarabiei să
întreprindă măsuri energice pentru a asigura transportul
a 67 619 de puduri de obuze trimise din Kaluga
pentru flota rusă de pe Dunăre 54 . Situaţia s-a complicat
la mijlocul lunii septembrie 1829, când pe ambele
maluri ale Nistrului – la Isakoveţ, Movilău, Iampol,
Camenca şi Parcani – au fost depozitate şi urmau a fi
transportate la Reni 56 743 mii cetverturi de făină, 7
465 cetverturi de crupe şi 4 946 cetverturi de ovăz 55 .
Asigurarea forţei de tracţiune cu furaje în timpul
transportării produselor alimentare, furajelor şi muniţiilor
de la centrele de depozitare de pe Nistru la cele de
pe Prut şi Dunăre constituia o prestaţie extraordinară,
la care era impusă populaţia Basarabiei. La 24 iulie
1829, ispravnicul de Orhei îi scria viceguvernatorului
Climşa că a primit de la Administraţia Financiară a
Basarabiei 40 032 rub. 24 cop. pentru procurarea a 57
116 puduri de fân pentru hrana a 36 548 de boi şi a 1
857 de cai folosiţi pentru transportarea proviziilor şi
muniţiilor din Dubăsari la Reni 56 .
50
Ibidem, d. 1485, f. 29.
51
Ibidem, d. 1432, f. 118 verso.
52
Ibidem, f. 30.
53
Ibidem, f. 53-59.
54
Ibidem, f. 133, 135.
55
Ibidem, f. 148.
56
Ibidem, f. 82-82 verso.
– 24 –