aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Un rol important în promovarea ideilor democratice
şi de renaştere naţională a avut Cenaclul „Alexe
Mateevici”, condus de A. Şalaru, ale cărui întruniri
au fost permise în zona Lacului Comsomolist.
Una din primele şedinţe ale Cenaclului a avut loc
pe data de 15 ianuarie 1988 în preajma bustului lui
Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Grădina
Publică din Chişinău. La 22 ianuarie 1989, Cenaclul
„Alexe Mateevici” organizează un miting neautorizat
pe strada Lenin din Chişinău, care a fost calificat de
Biroul CC al PCM ca fiind o manifestare de dezmăţ
de stradă, extremism şi naţionalism. Pe parcursul
lunii februarie 1989 (12, 19, 26), la Chişinău au avut
loc mai multe întruniri informale, iar pe data de 23
februarie, între 15.000 şi 25.000 de oameni au scandat
în faţa sediului CC al PCM: „Vrem limbă şi alfabet!”,
„Opriţi migraţia!”, „Daţi-ne istoria noastră!”, „Jos
mafia!”, „Jos birocraţia!”, „Am pierdut încrederea!”,
„Trăiască Gorbaciov!”. Protestanţii au cerut şi eliberarea
lui Iurie Ţurcanu, care fusese arestat în timp ce
picheta Casa Învăţământului. Pentru prima dată a
fost organizat un marş de protest pe strada Lenin de
la sediul CC al PCM până la Academia de Ştiinţe.
Organele de drept i-au calificat pe participanţi drept
„infractori şi oameni lipsiţi de cultură”.
Pe parcursul anului 1989 au fost organizate numeroase
întruniri publice (mitinguri, demonstraţii), care
au stimulat trezirea conştiinţei naţionale a cetăţenilor
din RSSM. În cadrul acestor întruniri se discuta despre
trecutul istoric şi anii de discordie, printre care şi anul
1812. I. Conţescu, în discursul său la şedinţa Cenaclului
„A. Mateevici” din 28 mai 1989, amintea despre
anii 1775 şi 1812 şi a relevat impactul lor asupra istoriei
Moldovei 9 .
Începând cu 20 mai 1989, lider al mişcării de emancipare
naţională devine Frontul Popular din Moldova
(FPM) 10 , care a fost fondat de Grupul de iniţiativă al
„Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării”.
A. Şalaru, în luarea sa de cuvânt de la congresul
de constituire a FPM, se opreşte şi asupra evenimen-
9
Caşu/Şarov 2011, 116, Doc. Nr. 55 „Informatsia ob ocherednom
zasedanii literaturno-muzykal’nogo i sotsial’no-politicheskogo
kluba „A. Mateevici”, sostojavsheesja 28 maja
1989 v „Zelenom teatre” TsPKiO imeni Leninskogo komsomola”.
10
Apelul FPM „Către cetăţenii republicii” din 20 mai 1989:
„Scopul FPM nu este obţinerea puterii politice şi de stat în
Republică, ci a suveranităţii economice, sociale şi culturale a
RSSM ca stat egal în cadrul URSS, organizarea şi activizarea
maselor în vederea exercitării reale a voinţei poporului şi a
creării condiţiilor necesare promovării libertăţilor democratice”.
telor din 1812 şi 1940 11 . În perioada mai 1989-august
1991, FPM a organizat un şir de manifestări publice la
care au participat zeci de mii de susţinători ai ideilor de
revenire la valorile naţionale, obţinerea suveranităţii şi
independenţei Republicii Moldova. În cadrul acestor
manifestări, „Anul 1812” a fost frecvent prezent fie în
luările de cuvânt şi adresările către oficialităţi sau în
lozinci. La mitingul din 25 iunie 1989 organizat de
Frontul Popular din Moldova, participanţii se adresează
către Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti şi
CC al PCM cu următoarea cerere:
[...] insistând asupra următoarelor doleanţe ale
poporului: 1. Să pună capăt falsificării şi tratării
tendenţioase, batjocoritoare a istoriei poporului
moldovenesc; să se dea o apreciere obiectivă evenimentelor
din anii 1812, 1918, 1940; ... 12 .
La 18 iunie 1989 a avut loc congresul de constituire
a Asociaţiei Istoricilor din Moldova (AIM), la care
au participat 467 delegaţi din toate raioanele republicii,
care au pledat pentru lichidarea monopolului
asupra studierii istoriei, introducerea pluralismului de
concepţii şi opinii, renunţarea la dogmatism. În adresarea
delegaţilor la congres către cetăţenii republicii se
afirma:
De regulă, studierea şi propagarea istoriei naţionale
în RSSM era, şi încă este, pusă în funcţie de istoria
Rusiei. De aici şi exagerarea rolului slavilor în formarea
etnosului est-romanic, tot de aici şi tratarea unilaterală
a actului din mai 1812, a altor momente din istoria
poporului moldovenesc. E nefondat ştiinţific şi faptul
că studierea la Chişinău a istoriei Moldovei de după
1812 s-a limitat la problemele Basarabiei şi ale teritoriului
de pe malul stâng al Nistrului... 13 .
Începând cu vara anului 1989, comunitatea istoricilor
din RSSM a participat activ la mişcarea de emancipare
naţională, iar A. Moşanu, preşedintele AIM, a
devenit mai târziu preşedintele Parlamentului Republicii
Moldova.
La mitingul din 26 iunie 1989 participanţii solicitau
oprirea rusificării începute în 1812 şi pentru
prima dată apare în spaţiul public lozinca „1812 –
anul înstrăinării Basarabiei de la Moldova” 14 . În cadrul
unui alt miting, al FPM din 27 iulie 1989, A. Şalaru
11
Caşu/Şarov 2011, 112, Doc. Nr. 54 „Spravka o sozdanii
narodnogo fronta”, 22 mai 1989.
12
Partidul Popular Creştin Democrat, Documente şi materiale,
vol. 1 (1988-1994), Chişinău, 2008, p. 93.
13
Caşu/Şarov 2011, 137, Doc. Nr. 73 „O sanktzionirovannom
mitinge, organizovannom neformal’nym
ob’edineniem „Narodny front Moldovy”, 26 iunie 1989 şi
138-139-140, Doc. Nr. 75, 26 iunie 1989.
14
Ibidem, 201-202, Doc. Nr. 79, 27 iulie 1989.
– 304 –