aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Lista persoanelor fizice care au procurat cărţi de la
depozitul Filialei Basarabene a Societăţii Biblice
Ruse. 5 mai 1827 93
Nr. Nume Titlu
Nr. exemplare
1.
Mitropolitul Dionisie
(Bucureşti)
Noul Testament 61
2.
Protoiereul de Akkerman
[Cetatea Albă] Biblia 6
Fiodor Maliavinski
3. Părintele Nicolae Biblia 1
4.
Asesorul de colegiu Biblia 2
Kotov
Noul Testament 91
5. Protoiereul Sterikov Biblia 33
6. Funcţionarul I. Racul Biblia 61
7.
Negustorul Vasile Ciaplyghin
Biblia 3
8. Guvernatorul Catacazi Biblia 7
9. Protoiereul Ion Pintelii
Biblia
Noul Testament
9
10
10.
Dicasteria Duhovnicească
Noul Testament 10
Biblia 9
11. Directorul Ghildenşan
Biblia 5
Noul Testament 2
12. Colonelul Arvanatachi Biblia 4
13.
Secretarul de colegiu Biblia 4
Andreevschi
Noul Testament 5
14. Protoiereul de Briceni
Biblia 10
Noul Testament 3
15. Ierodiaconul Nazaria Biblia 1
16. V. Kuprianov Biblia 1
17. I. Hrisostat Biblia 1
18.
Negustorul Vasile Băcalu
Noul Testament 5
Biblia 1
19. Cancelaristul Druganov
Biblia 1
Noul Testament 15
20. C. Vladimirov
Biblia 1
Noul Testament 10
Arhiepiscopul din Chişinău – după patru ani de la
încetarea activităţii Societăţii Biblice Ruse – continuă
să distribuie cărţile acesteia 94 . Sursele de arhivă mărtu-
93
ANRM, F. 208, inv. 2, d. 3360, f. 32.
94
ANRM, F. 208, inv. 2, d. 3360, f. 452-498. Drept exemplu
ne poate servi adresa arhiepiscopului Dimitrie Sulima din 5
decembrie 1830 către ober-procurorul Sf. Sinod, principele
Petru Mescerschi, în care acesta solicita pentru unele nevoi
locale cărţi în limba greacă: Biblia – 65, Noul Testament –
80. Mai ilustrăm şirul exemplelor cu adresa arhiepiscopului
Dimitrie Sulima din 6 august 1830 către Sf. Sinod, în care
solicita permisiunea de a distribui gratuit de la depozitul bibliotecii
25 de exemplare din Noul Testament în limba română
elevilor bursieri ai Seminarului Duhovnicesc; ANRM, F. 208,
inv. 3, d. 120, f. 2-3. În baza dispoziţiei sinodale din 18 octombrie
1829 (nr. 1226) şi din 14 august 1835, cărţile rămase de
la Filiala Basarabeană a Societăţii Biblice Ruse se vindeau la
un preţ redus, iar banii adunaţi – 10 cop. din fiecare rublă –
urmau să fie depuşi către cancelaria Sinodului.
risesc că în depozitul Filialei Basarabene rămăsese o
cantitate însemnată de carte în limba rusă nedistribuită
95 . Cărţile inventariate din fondul de altădată
al Filialei Basarabene au continuat să fie vândute
la preţuri reduse şi după aproape patru decenii de
la închiderea acesteia (1826) 96 . Acest fapt stă drept
mărturie că, în marea lor majoritate, parohiile din
Basarabia aveau în uz cărţi în limba română.
Concluzii
Situaţia generală a Basarabiei în momentul încorporării
ei în Imperiul Rus (în 1812) era una deplorabilă.
Impactul imediat al anexării a fost marcat de criza
social-politică şi ecleziastică din primele trei decenii
ale secolului al XIX-lea. În teritoriul anexat – contrar
aşteptărilor imperiale – domnea haosul şi dezordinea,
ceea ce a provocat migrări masive ale populaţiei în
Moldova din dreapta Prutului. A fost impusă trecerea
structurilor ecleziastice din Basarabia în supunerea
Bisericii Ortodoxe Ruse, deci în albia unei tradiţii
străine Bisericii româneşti din ţinut.
Intenţia Societăţii Biblice Ruse de a scoate de sub
tipar o ediţie a Bibliei în limbă română a condus la
constituirea Filialei Basarabene (1817) a acestei instituţii
misionare. Mai mult: în contextul mărturiilor
documentare aduse în discuţie, s-a constatat că Biblia
românească (1819) tipărită la Sankt Petersburg sub
egida Societăţii Biblice nu poate fi considerată „o copie
a Bibliei de la Blaj, 1795, cu corectări mici, mai mult
gramaticale”. În urma restricţiilor impuse de cenzura
sinodală a fost omisă „A lui Iosip Macavei carte, adică
pentru singurul ţiitoriul gând”, astfel încât Biblia de la
1819 a devenit o copie parţială a celei de la Blaj (1795).
Activitatea Societăţii Biblice Ruse a fost un fenomen
străin în viaţa religioasă a provinciei. Această mişcare
s-a produs în funcţie de un model dirijat de Comitetul
Biblic din Sankt Petersburg, adică a urmat unei structuri
identice celei din centru, care, la rândul său, activa
conform unor modele străine (British and Foreign Bible
Society). Ea nu a avut nicio legătură cu interesele Eparhiei
Chişinăului şi Hotinului din Basarabia.
95
ANRM, F. 208, inv. 3, d. 120, f. 13- 23. Departamentul
administrativ de pe lângă Sf. Sinod – circulara din 1 martie
1848, nr. 983 – roagă autorităţile ecleziastice din Chişinău
să expedieze urgent, din fondul de carte local, 350 de exemplare
– Noul Testament, în „slavă”/rusă – pentru completarea
fondului de carte al Bibliotecii sinodale. În Biblioteca
Seminarului erau doar 50 exemplare, restul volumelor au fost
recuperate de la depozit. La 6 aprilie au fost expediat primele
28 de cărţi, la 10 aprilie încă 32 şi la 18 mai – 162.
96
ANRM, F. 208, inv. 5, d. 639, f. 2. Cărţile Sfintei Scripturi au
continuat să fie vândute la preţ redus din biblioteca Seminarului
Duhovnicesc din Chişinău. În Darea de seamă pe anul
1865 se arată: Biblia – 69 exemplare (1 rub. 42 cop); Noul
Testament – 98 exemplare (40 cop.). La depozit mai erau: Noul
Testament – 109 exemplare; Biblia – 2850. În total, 3925 cărţi.
– 214 –