aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

– în cadrul celor nouă forme de proteste şi revendicări
ale populaţiei (neluând în consideraţie plângerile
împotriva unor moşieri şi funcţionari ruşi) ‒ contestă
teza expusă la timpul său de academicianul Ya.S.
Grosul că „mişcarea ţărănească în Basarabia nu a luat
un colorit antinaţional rus, din simplul considerent că
aici, îndeosebi în primii ani după alipirea la Rusia, erau
puţini moşieri ruşi, iar ţărănimea, în marea ei majoritate,
a cunoscut asuprirea, în primul rând, din partea
proprietarilor funciari basarabeni, locali” 90 . Mai mult,
printre varietatea de plângeri şi reclamaţii adresate de
ţărani şi pe care le analizează Grosul în monografia din
1956 nu s-a găsit loc pentru niciun exemplu care ar
ilustra plângerile împotriva armatei ruse de ocupaţie, a
militarilor ruşi cantonaţi în Basarabia sau a moşierilor
şi funcţionarilor ruşi.
De aici şi concluzia pe care o transmite Grosul că,
în primii 10-15 ani după anexare, în Basarabia nu a
luat amploare o luptă a ţărănimii împotriva regimului
ţarist de ocupaţie, iar mişcarea ţărănească în Basarabia
nu a avut un colorit antirus pronunţat.
În concluzie, războaiele ruso-turce din 1806-1812
şi din 1828-1829, precum şi prezenţa sau trecerea
armatei ruse de ocupaţie prin Basarabia au cauzat mari
prejudicii populaţiei. Povara războaielor a căzut pe
umerii populaţiei civile, care a fost impusă să suporte
numeroase prestaţii în natură exagerate. Sustragerea
ţăranului şi a orăşeanului de la agricultură şi meşteşugărit,
istovirea forţei de tracţiune, sărăcirea generală au
influenţat negativ dezvoltarea economică a Basarabiei,
au frânat încadrarea gospodăriilor ţără neşti în relaţiile
mărfare. Constatăm că consecinţele războaielor
ruso-turce şi prezenţa armatei ruse în Basarabia au
fost dezastruoase pentru această regiune şi au generat
proteste şi revolte din partea populaţiei.
SUMMARY
THE REPERCUSSIONS OF THE PRESENCE OF RUSSIAN MILITARY TROOPS OF OCCUPA-
TION ON THE POPULATION OF BESSARABIA (1812-1830)
Moldovan postwar historiography, tributary to
the Communist totalitarian regime and dominant
Marxist paradigm, studied unilateral and biased, and
sometimes the falsified the true data and historical
truth regarding the Russo-Turkish wars in the second
half of the XVIII th century – first half of the XIX th
century, including their disastrous consequences for
Bessarabia and Romanian Principalities.
In this study the author discusses only one problem,
one that concerns the repercussions caused by the
presence of Russian military troops of occupation on
Bessarabia since its annexation to the Russian Empire
until the end of the Russo-Turkish war of 1828-1829,
the suppression, by the decision of Senate taken on 26
September 1830, of the Nistru customs cordon and
the inclusion of the province in the economic and
political system of the Empire.
Using an impressive volume of unpublished
archival sources, the author ascertains that the population
of Bessarabia was required to accomplish
important extraordinary services for the benefit of the
90
Я.С. Гросул, Крестьяне Бессарабии (1812-1861 гг.),
Кишинев, 1956, c. 253.
occupying Russian army, which had a negative impact
on the population situation and future economic
development of the territory and as a result provoked
the increase of the number of protests and riots of the
different social categories.
For the purpose of objective research of this
problem, the author analyzed 1503 complaints and
claims of various social groups to the civil governor
of Bessarabia, in the years 1812-1828, deposited
only in a single fund of documents, the fund No 2 –
The Office of Civil Governor of Bessarabia – of the
National Archive of the Republic of Moldova. These
documents were classified in complaints that reflect
the following forms of protests and claims: abuses of
landowners, county administrators, lessees, concessionaires,
etc., exaggerated services, taxes and duties;
the abuses of Russian militaries; flee, the displacement
of population in the interior of Bessarabia and
over the Nistru river, the flee of peasants to Moldova
over Prut; the abuses of Regional Administration and
Russian officials; extern and domestic trade restrictions;
outlawry or robberies. Protests and claims of
population were conventionally divided into two
– 30 –